Nimeni nu-i perfect – Teatrul Avangardia – Cinema PRO

Nimeni nu-i perfect
Regia: Radu Beligan
Distributie:
Silviu Biris
Andreea Sofron
Eugen Cristea
Rodica Ionescu
Produs de Teatrul Avangardia; vazut la Cinema PRO

Nimeni nu-i perfect – Opinie LaTeatru.EU

 

Un amic, viitor regizor, intr-un moment de misoginism, ma sfatuia sa ma feresc de filmele regizate de femei. Nu i-am mai ascultat argumentatia pana la capat, unicul meu argument fiind: Nu ma intereseaza daca-i femeie sau barbat. De multe ori chiar nu ma intereseaza cine-i regizorul.

La carti nici atat: nu m-a pasionat niciodata sa citesc anume o carte scrisa d-un barbat ori una scrisa de-o femeie. Si nici macar invers: nu m-a deranjat sa aflu ca autorul este barbat. Da, uneori am mai gresit sexul, in cazul autorilor straini al carui nume nu-mi zicea mare lucru.

Drept urmare, nu voi putea intelege persoanele care sunt interesati de sexul autorului. Care refuza sa citeasca o carte pentru ca-i scrisa de un barbat (ori de o femeie), la fel cum nu voi intelege pe cineva care refuza, din start, un film regizat de o femeie. Din punctul meu de vedere, insa, toate acestea sunt lucruri de fatada. De multe ori am impresia ca cine spune asta o face doar sa se laude. Citeste, pe ascuns, si carti feminine (feministe), se uita si la filme regizate de femei si, in sinea lui, le apreciaza. Bineinteles, e valabila si reciproca, in cazul feministelor ce se lauda ca nu mai vor sa auda de barbati.

Spectacolul de fata fix despre asta este: despre o feminista care isi face o editura unde-si propune sa publice numai femei. Totodata, trebuia ca acea autoare sa nu fi primit, in niciun fel, ajutor de la vreun mascul. O carte 100% feminina. Un barbat, de profesie statistician, isi propuna sa ajunga scriitor si, neavand de ales, isi trimite opera sub pseudonim feminin. Ulterior, daca a intrat in joc, trebuie sa joace pana la capat, asa ca in aceasta minunata farsa vor mai intra fiica si tatal sau. Va las pe voi sa descoperiti cum se termina totul. Spun doar ca se lasa cu hohote de ras 🙂

Acum, cateva cuvinte despre personaje:

– Tatal, interpretat de Eugen Cristea, este personajul meu preferat din tot spectacolul. Este extrem de bine interpretat si are extrem de multe defecte. Fix ce-i trebuie pentru a-l aprecia eu. Si se vede de la o posta ca este un actor cu experienta 🙂

– Feminista, interpretata de Andreea Sofron, este, dupa mine, o feminista atipica. Nu ca mentalitate, ci dupa cum arata :)) In general, stereotipul este ca feministele sunt urate ori macar nearanjate. Aici nu era cazul. Oricum, un personaj pe care va invit sa-l urmariti, de la inceput pana la final. Nu dau spoilere, spun doar ca … aveti ce vedea  (din toate punctele de vedere 😀 ).

– Silviu Biris l-a interpretat pe statistician si, zic eu, a facut-o foarte bine. Statisticianul acela este dovada vie a zicalei Oamenii plictisitori sunt cei lipsiti de curaj. De fapt, discutiile alea plictisitoare, despre vreme de exemplu, sunt specifice oamenilor lipsiti de curaj, care nu au sange-n ei sa deschida subiecte mai putin cuminti. In acest caz, lipsa de curaj este evidenta pe toate planurile, nu doar in cel personal.

– Rodica Ionescu, fiica statisticianului, este tipul de adolescenta rebela, specifica cu precadere filmelor americane. Tatal, singur, abia o poate stapani, ea, de fapt, fiind cea care „dicteaza”.

Spectacolul dureaza aproape 3 ore, avand o pauza de 10 minute.

Mie, personal, mi-a placut spectacolul si-l recomand, chiar daca nu-i perfect. E drept, asa cum zice si titlul, Nimeni nu-i perfect. Eu, insa, am o vorba pe care-mi place s-o folosesc atunci cand cei din jurul meu gresesc: Nimeni nu-i perfect: cu totii mai gresiti! (vorba este un fel de continuare a bancului: De ce vorbesc oltenii la perfectul simplu? Pentru ca sunt(em) SIMPLI si PERFECTI!) Salutari PERFECTE tuturor! 😀

PS: A nu se confunda cu serialul care a rulat acum ceva ani la tv care se chema tot Nimeni nu-i perfect. Era considerat, la vremea aceea, un soi de pui al serialului La Bloc.

Lasă un răspuns