Nina sau despre fragilitatea pescarusilor impaiati de Matei Visniec – Fest-FDR 2017

Nina sau despre fragilitatea pescarusilor impaiati de Matei Visniec
Regia: Alexandru Maftei
Distributie:
Nina – Mihaela Teleoaca
Trigorin – Gheorghe Visu
Treplev – Lucian Pavel
Locatie: Apartine de Teatrul de Comedie Bucuresti, vazut la Timisoara – Teatrul National din Timisoara (studio Utu Strugari), in cadrul Fest-FDR 2017

Foto: Adrian Pîclișan

 

Nina sau despre fragilitatea pescarusilor impaiati – Opinie LaTeatru.Eu

 

Primul contact cu Pescarusul a fost prin facultate. Cineva fusese impresionat de piesa, o citise, spunea ca trebuie neaparat s-o citesc. Cum v-am mai zis, mie nu-mi plac sa citesc piese de teatru, imi place sa le vad puse-n scena. De vazut am vazut un Pescarusul, nu mai retin la ce teatru, dupa vreo 2 ani. Nu m-a incantat, poate eram prea putin copt pentru el, insa imi ramasese in minte. Iti ramane-n minte ca ceva ce ai fi vrut sa intelegi, ceva ce regreti ca n-ai inteles.

Am mai vazut un Pescarusul, de Cehov, acum vreo 3-4 ani. UNATC parca, sper sa nu gresesc. Oricum, actori necunoscuti. Cineva, din sala, spunea ca este o punere CLASICA in scena, i se parea foarte buna. Era un domn in varsta, care nu aprecia modernizarea operelor clasice. De aceasta data retinusem si intelesesem mai multe. Savurasem spectacolul, chiar daca de atunci imi doresc sa vad un Pescarusul pus in scena la un teatru important, cu actori mari.

Nu am avut parte de asa ceva, ci de o continuare a Pescarusului Cehovian. Un sequel, ca sa folosesc un termen cinematografic, scris de cel mai important dramaturg roman in viata, Matei Visniec. Din fericire pentru mine, nu sunt strain de textul original, cehovian, ceea ce m-a facut sa inteleg (mai) bine spectacolul. Nu stiu, insa, ce au inteles si ce inteleg cei care nu au avut contact cu textul initial. In cinematografie este o regula nescrisa, aplicata, insa, doar in 80-90% din cazuri: filmele trebuie intelese distinct, nu e recomandat sa faci un film care sa nu poata fi inteles fara vizionarea precedentului. Serialele din cinematografe, asa le-au numit unii, nu-s chiar recomandabile.

In teatru sunt reguli, scrise si nescrise. De aceasta regula nu se stie, nu o recunoaste nimeni. Drept urmare, un spectator mai putin avizat, poate mai tanar, care nu stie Pescarusul, va reusi, prin imaginatia proprie, sa (re)construiasca trecutul personajelor. Sau, si mai bine, sa-si construiasca propriile personaje. Mai bune sau mai rele.

Ca interpretare, actorii au fost cu totii la inaltime. Poate cinefilul din mine a fost cu ochii atintiti mai mult spre Gheorghe Visu, pe care imi tot propusesem sa-l vad pe scena de cand am vazut filmul Caini. Si, ca sa va faceti o idee despre interpretarea lui, mi se pare mai buna decat cea din pelicula.

Mergeti sa vedeti Nina sau despre fragilitatea pescarusilor impaiati daca sunteti fani Cehov. Iar daca nu sunteti, vorba unui amic, dupa acest spectacol veti deveni. Salutari TEATRALE tuturor!

Lasă un răspuns