Baiatul din Brooklyn de Donald Margulies
Traducerea: Bogdan Budes
Regia si ilustratia muzicala: Cristi Juncu
Scenografia: Vladimir Turturica
Distributie:
Eric Weiss: Tudor Aaron Istodor
Manny Weiss: Andrei Finti
Ira Zimmer: Marius Călugărita
Nina: Raluca Aprodu
Alison: Mihaela Velicu
Melanie Fine: Natalie Ester
Tyler Shaw: Cezar Grumazescu
Figuratie: Ruxandra Dragomir
Produs de Teatrul Evreiesc de Stat
Baiatul din Brooklyn – Opinie LaTeatru.EU
Va spun sincer: desi multi si-au dorit sa cunoasca un scriitor, eu mult timp am evitat acest lucru. Am considerat ca, intr-un fel, stric farmecul, cum zicea Blaga candva, As strivi corola de minuni a lumii. Preferam sa mi-l imaginez cumva pe acel scriitor si ma temeam de eroare.
De ce ma temeam cu exactitate? Pai nu stiu exact la acea varsta de ce ma temeam, dar acum ma tem de mediocritate. Serios, ma tem ca omul ala care mi se pare atat de interesant, atat de fascinant, este de fapt un monument de plictiseala si mediocritate.
E drept, intre timp s-a intamplat fenomenul invers: sa cunosc un scriitor, mai mic sau mai mare, si apoi sa am contact cu opera lui. Este o experienta complet diferita, tot ce citesc raportez la ceea ce stiu despre acel scriitor. Incerc sa gasesc principalele caracteristici ale acelui om in acea carte. Uneori reusesc, alteori nu. In al doilea caz, simt ca ceva imi scapa.
Stiti ca va ziceam la inceput ca ma temeam de mediocritate? Ma temeam de banalitatea omului din spatele cartii. Si inca ma tem. Doar ca este un detaliu care multora le scapa: multi scriitori scriu despre cei de langa ei.
Uneori omul este de-o banalitate uimitoare, dar are norocul de a fi inconjurat de oameni interesanti. Ori are calitatea de a vedea ceva interesant in fiecare om. Va dau un exemplu recent, dintr-un film pe care abia l-am vazut (probabil inca mai ruleaza-n cinema).
Spectacolul Baiatul din Brooklyn este despre un scriitor. Ii vedem toate aspectele vietii: profesional daduse lovitura cu un roman, pe care multi il considerau autobiografic, desi el insista ca este fictiune; pe plan personal, era in pragul unui divort; pe plan familial, tatal sau este pe moarte; prieteni nu mai avea, Eric nereusind sa-si mai aminteasca figura unui fost prieten din copilarie. Totul era negru in plan personal, insa totul era bine in plan profesional. Pare absurd? Pare incredibil?
Personal, am fost mai putin atent la partea religioasa, evreiasca, si ea prezenta. Fiind ateu, cu greu imi poate atrage atentia un spectacol cu vreo referire religioasa. Dibuk-ul, vazut tot pe scena Teatrului evreiesc, mi-a atras atentia prin spectaculozitatea scenei de exorcizare. Totusi, mi-a atras atentia un lucru: se duce Eric, scriitorul care daduse lovitura cu romanul autobiografic, in biroul unei producatoare renumite de film (interpretata magistral de Natalie Ester). Aceasta ii spune, printre altele, ca filmul ar urma sa fie … prea evreiesc. Unul dintre personaje ar putea sa fie … negru. De ce musai evreu? Ca in carte poate fi oricum, dar in film … se vede!
Trecand peste comicul evident, peste rasetele inerente, avem o explicatie aparent banala pentru toate ecranizarile nereusite din ultimii ani. Nereusite, dar corecte politic. Cum apar in cadru, fara vreo justificare logica, si negri, si arabi, si asiatici si cine stie ce alte natii, care de care mai exotice. Si trebuie sa fie musai si femei, chiar daca-i film de razboi, chiar daca-i vorba de agenti secreti ori cine stie ce alta meserie periculoasa. Un film unde toti sunt evrei, indiferent ce fac ei si de care parte a baricadei te afli, isi ingusteaza publicul. Deci incasari mai putine. Lista lui Schindler este prea vechi, traim alte vremuri.
Nu mai spun ce alte lucruri veti mai descoperi in spectacolul Baiatul din Brooklyn, va trebui sa le descoperiti singuri. Va spun, insa, ca este unul dintre putinele spectacole de peste 2 ore (fara pauza, retineti asta) la care nu am simtit cand s-a scurs timpul. Si, ca fapt divers, puteti citi si o cronica a reprezentatiei originale, de pe Broadway. Un text bun va fi apreciat in (aproape) orice distributie 🙂
One thought on “Baiatul din Brooklyn – Teatrul Evreiesc de Stat”