Cele mai frumoase zile ale tineretii mele – Teatrul Evreiesc de Stat

Cele mai frumoase zile ale tineretii mele
Autor: Ana Novac
Traducerea in limba romana: Anca-Domnica Ilea
Dramatizarea, ilustrația, light-design-ul si regia: Liana Ceterchi
Scenografia: Viorica Petrovici
Coregrafia: Malina Andrei
Concept video: Liviu Alecu
Ilustrație muzicală: Bogdan Lifșin si Sergiu Marin
Asistenta regie: Anka Levana
Distributie:
Ana Novac: Maia Morgenstern / Katia Pascariu
Monoloage din jurnal: Viorica Bantas, Katia Pascariu, Alexandra Fasola, Iolanda Covaci / Teodora Toader, Luana Stoica, Natalie Ester
Vazut la Teatrul Evreiesc de Stat

Cele mai frumoase zile ale tineretii mele - Teatrul Evreiesc de Stat

Cele mai frumoase zile ale tineretii mele – Opinie LaTeatru.EU

 

Inchiderea, deschiderea si apoi reinchiderea teatrelor m-au bulversat. Pe mine, ca spectator, pe mine, ca iubitor de teatru. De obicei sunt o persoana calculata, care-si programeaza spectacolele cu 1-2 saptamani inainte. Eu, in mod normal, stiam din 29 septembrie ce voi face pe 10 octombrie, mai ales daca era vorba de vreun festival. Situatia actuala, insa, m-a dat peste in asemenea masura incat am apucat sa vad UN SINGUR spectacol de teatru IN SALA. In Bucuresti, zic, caci la Timisoara vazusem cateva in cadrul Fest-FDR 2020 (printre care Constantin, memorabilul spectacol al Teatrului din Targu Mures, spectacol care, de fapt, a incheiat festivalul).

Acest spectacol a fost Cele mai frumoase zile ale tineretii mele, punerea in scena a cartii omonime scrise de Ana Novac. Nu m-am pregatit de spectacol foarte mult, m-am decis in ziua respectiva sa merg (ceva ce nu-mi este specific), drept urmare nu stiam mai nimic despre el atunci cand am ajuns. Nu stiam nici de regulile de la teatru, triajul, lista pe care eram trecuti, distanta la care suntem pusi… Stiam doar ca voi vedea o premiera a Teatrului Evreiesc de Stat, un spectacol gandit special in perioada asta. Am vrut, deci, sa fiu surprins. Sa fiu dat pe spate.

Lucru care s-a intamplat, desi de felul meu nu-s deloc usor impresionabil. Cele mai frumoase zile ale tineretii mele este jurnalul scris de Ana Novac in lagar (de fapt, in mai multe lagare). In plus, pana acum am tot evitat cartile despre Holocaust, nu ca as minimiza importanta lui ori ca l-as nega intr-un fel, ci pentru ca povestile din lagar ma deprima. Am vazut cateva filme despre acest subiect, cele mai celebre dintre ele, dintre care preferatul meu este comedia neagra chapliniana La vita e Bella (din 97), film pe care-l apreciez tocmai pentru ca reuseste sa te deprime dupa ce ai ras zgomotos in multe momente.

Teatrul Evreiesc de Stat, insa, a reusit in cateva momente, nu chiar putine, sa indulceasca tonul, sa-mi spuna niste povesti triste intr-un mod indulcit, a reusit sa ma puna pe ganduri fara sa ma faca sa intru de-a dreptul in depresie.

Fix asa este si spectacolul Cele mai frumoase zile ale tineretii mele. Si fix cum am zis dupa ce am fost la cinema, ca ultimul film m-a pus pe ganduri, a fost parca gandit dinadins sa imi ramana intiparit pe creier, fix asa se intampla si cu acest spectacol. Nu stiu cand voi avea ocazia sa mai vad, in Bucuresti cel putin, un spectacol intr-o SALA de teatru, caci cele jucate afara, oricat de bune ar fi, sunt un inlocuitor, un fel de margarina in loc de unt, drept urmare pentru mult timp de acum inainte acesta va ramane ULTIMUL. Nu ca ar fi singurul motiv pentru care el imi va ramane intiparit in minte. Si in piele as zice, caci de mult timp nu mi se mai facuse #pieleadegaina la teatru.

Fara sa va zic nimic din spectacol, va dezvalui doar atat, ideea la care va indemn si pe voi sa meditati: oare cum a supravietuit acel jurnal atatia ani in mai multe lagare? Oare cum a reusit prizoniera Ana Novac (oare acesta sa fie cuvantul? altul mai bun n-am gasit) sa scrie PE ASCUNS acest jurnal, care jurnal a ajuns intr-un final intreg in afara lagarului, fiind ulterior publicat? Povestea in sine a jurnalului este fascinanta, nu doar ce scrie in el.

Si pentru ca tot vorbim de jurnal, mai spun doar ca importanta cuvintelor mi se pare mult subestimata. Sa descrii in cuvinte lumea in care traiesti, asa cum poti tu, mi se pare un lucru mai important decat ne dam noi seama. Iar acum, in perioada asta, o perioada tulbure, grava, in care, insa, nu avem restrictii din punctul de vedere al exprimarii, mi se pare ca ar trebui sa existe mai multe jurnale. Nu pentru noi, ci pentru urmatoarele generatii, care vor intelege mai bine aceasta perioada. Fara sa compar, ca gravitate, aceasta perioada cu Holocaustul, sa nu se inteleaga asa ceva, mi se pare ca pentru generatiile urmatoare ORICE fel de jurnal, indiferent cat de stangaci este scris, va fi util. Ganditi-va ca unii precum Ana Novac au scris un jurnal in conditii complet potrivnice. Noi ce motiv avem sa nu scriem? 🙂 (eu macar sunt norocos: facand ceea ce fac, am articolele mele care, desi nu-s jurnale in adevaratul sens al cuvantului, am ample referiri la aceasta perioada)

Cele mai frumoase zile ale tineretii mele - Teatrul Evreiesc de Stat Maia Morgenstern

Cele mai frumoase zile ale tineretii mele a rulat si online, dar cu siguranta se va mai juca in sala Teatrului Evreiesc de Stat. Cand anume, ramane de vazut. Poate, totusi, va ajunge prin provincie, prin putinele orase unde teatrele inca mai sunt deschise. Indiferent de context, mergeti sa-l vedeti daca dati de el, ca merita. Si nici nu va deprima asa cum v-ati astepta.

Leave a Reply

%d bloggers like this: