Despre sexul femeii – camp de lupta in razboiul din Bosnia – Asociatia Antiteatru Brasov – Festivalul Zilele Teatrului Matei Visniec 2023

Despre sexul femeii - camp de lupta in razboiul din Bosnia - Asociatia Antiteatru Brasov

Despre sexul femeii – camp de lupta in razboiul din Bosnia
de Matei Visniec
Asociatia Antiteatru Brasov
Echipa de productie:
Regia: Lorena Zabrautanu
Scenografia: Clara Manea
Light design: Vlad Popescu
Sound design: George Pandrea
Distributia: Dorra – Mihaela Alexandru
Kate – Lorena Zabrautanu
Spectacol vazut in cadrul Festivalului Zilele Teatrului Matei Visniec din Suceava

Despre sexul femeii - camp de lupta in razboiul din Bosnia Festivalul Zilele Teatrului Matei Visniec 2023

Despre sexul femeii – camp de lupta in razboiul din Bosnia – Opinie LaTeatru.EU

 

Doua femei, o victima a unui viol ce ramane insarcinata, si terapeuta ei, sunt personajele acestei povesti. Actiunea se desfasoara in Bosnia, in anii 90, dar situatia nu sta radical diferit in Ucraina. Matei Visniec a documentat foarte bine, foarte atent, acel razboi, fiind angajat RFI in acea perioada.

Desi discutia principala este despre corpul femeii si cum este acesta folosit in scopuri politice, violarea femeilor dusmanului devenind aproape o obligatie politica, mie mi-a atras atentia o alta discutie, una aparent secundara. Pe scurt: Dorra ramasese insarcinata in urma unui viol al unui dusman. Care ar fi fost decizia corecta in acest caz: avortul, sa scape de copil, de orice amintire a acelor momente, sau sa-l pastreze, plecand de la premisa ca din tot raul ala putea rezulta ceva bun, ceva imaculat?

Nu am un raspuns cert la aceste intrebari, fiecare va raspunde conform propriilor principii morale. Evident, discutia trebuie mutata in domeniul legal: cine ar trebui sa ia decizia asta? Eu sunt de parere ca femeia, chiar cred in sintagma “Corpul meu, decizia mea”, insa in afara de decizia in sine mai este vorba si de cum este sfatuita aceasta femeie. De altfel, fix asta vedeti si in spectacol: psihologul nu ia decizia in locul femeii gravide, dar o poate influenta decisiv intr-un sens sau intr-altul.

De altfel, acel personaj, psihologul, este personajul care mi-a atras atentia cel mai mult. Candva demult imi propusesem sa ma fac psiholog. Cati oameni s-ar duce psiholog acolo? Nu vorbim de siguranta persoanei, nu era o zona unde puteai fi atacat, ci este vorba de o zona plina de moarte, de nenorociri, un loc care te distruge psihic. De ce te-ai expune de buna voie la asa ceva?

Aici pot raspunde: nu m-as expune, nu m-as duce in veci acolo. Pe jurnalistii care merg acolo de buna voie ii inteleg. Pe psihologii care merg chiar nu-i inteleg. MAI ALES daca ai familie si copii. Ok, psihologii lucreaza cu oameni cu probleme, oameni distrusi. Dar ar trebui sa existe si niste limite. Evident, este factorul financiar, te duci in astfel de locuri, te sacrifici, pentru a castiga niste bani. Iti faci calcule financiare: te expui 1-2 ani si castigi cat ai castiga in 10. Faci acest efort pentru familia ta. In plus, unii o iau si ca pe o provocare profesionala.

Mentionez faptul ca nu-i prima data cand vad o montare a acestui text. Am mai vazut o montare in Bucuresti, in Amfiteatrul Masca. In articolul ulterior am vorbit foarte mult despre Razboiul din Ucraina. Cumva, acea montare era adaptata mult mai mult razboiului actual. Aceasta montare, a companiei private brasovene Asociatia Antiteatru, este mai fidela textului original. O montare mai fidel si MULT mai intensa. Mi-a sarit inima de vreo 2 ori, 2 faze fiind EXTREM de intense. Nu intru in detalii. Le veti descoperi singuri.

Nu pot sa inchei fara sa spun doua cuvinte si despre actrite. Mihaela Alexandru este excelenta in rolul Dorrei. Reuseste sa-si schimbe foarte credibil starea, reuseste sa transpuna toata trauma personajului. Un rol greu, pe care ea reuseste sa-l duca in mod convingator pana la capat.

Lorena Zabrautanu este in acelasi timp Kate, psihologul, dar este si regizorul acestui spectacol. Chiar pare dirijorul, persoana care vegheaza, care dicteaza ritmul. Foarte buna in rolul de psiholog, foarte rabdatoare, un bun ascultator. O lasa pe colega ei de scena sa se desfasoare, sa iasa in evidenta. Ea este cumva in umbra, ea deseori doar tace si asculta. Ceea ce trebuie sa faca un psiholog pana la urma.

Trebuie sa mentionez si locatia in care am vazut spectacolul: fosta Uzina de apa, cu al ei spatiu improvizat. Este important de precizat pentru ca in spectacol actiunea se desfasoara la un sanatoriu din Germania, un fost spital militar, de campanie, transformat in centru de tratare a traumelor. Un spatiu improvizat, deci. Cumva, spatiul se potrivea perfect in peisaj, chiar si  avand in vedere drumul pana acolo (eu am venit mai tarziu, am sarit peste evenimentul anterior, asa ca am ajuns peo jos).

Despre sexul femeii – camp de lupta in razboiul din Bosnia este un spectacol foarte bun, foarte intens, care te pune pe ganduri. Si este extrem de actual, valabil si azi, valabil si peste 20 de ani. Razboiul, oricat de tehnologic ar fi, ramane de la un punct incolo asemanator din punct de vedere uman. Si, in acelasi timp, foarte inuman.

Leave a Reply

%d