Din nou jurat – Vreau sa fiu actor IV

Teatrul In Culise mi-a propus din nou sa jurizez concursul lor de talente, Vreau sa fiu actor IV.  De la editia a treia am lipsit motivat, fiind plecat la FEST-FDR-ul timisorean, insa am revenit la editia a patra, unde am reintalnit acelasi juriu: in afara de mine mi-au fost colegi Gabriela Hurezean (care deja a scris despre aceasta editie) si dramaturgul Stefan Caraman.

Ca si data trecuta, am avut de jurizat 3 spectacole, de aceasta data ne-a fost mai greu sa stabilim castigatorii. Lucru care, in mod cert, m-a bucurat. Nu vreau sa repet ce am zis in articolul de acum cateva luni, intrati acolo sa vedeti exact ce este acest show de talente si cum se face selectia actorilor. In continuare voi vorbi, pe scurt, despre cele 3 articole participante.

Vreau sa fiu actor IV – Frumoasa calatorie a ursilor panda povestita de un saxofonist care avea o iubita la Frankfurt

Nu este prima oara cand vad o montare a acestui text (prima oara cred ca tot In Culise s-a intamplat), insa pot spune ca aceasta este cea mai ingenioasa dintre ele. Personajul feminin este multiplu, lucru care mi-a placut mult ca spectator, dar care m-a pus in dificultate ca jurat: desi toate cele 3 actrite au jucat excelent, nu puteam departaja nicicum interpretarile. Deci nu am putut da niciuneia dintre ele distinctia de cea mai buna actrita. Ar fi meritat, insa, sa primeasca toate 3 distinctia pentru cel mai bun personaj feminin.

Personajul masculin, interpretat excelent de Claudiu Popovici, a fost si el excelent, pe mine m-a impresionat atunci cand, aproape dezbracat, si-a interpretat perfect rolul din mijlocul spectatorilor. Din pacate, nici pe el nu l-am premiat, un alt actor, de la un alt spectacol, “depasindu-l la fotografie”.

Premiul, insa, l-a luat spectacolul per ansamblu, regia ingenioasa fiind principalul, insa nicidecum singurul argument. M-as bucura sa revad acest spectacol jucat si in stagiunea normala a teatrului.

Cum fiecare antrenor, regizor, a facut o mentiune speciala pentru unul dintre actori, in acest caz Cristian Bajora a mentionat-o pe Diana Dumbrava.

Pentru mine cu totii au interpretat excelent.

Vreau sa fiu actor IV – Casa Bernardei Alba

Patricia Ionescu mi-a placut mult ca actrita in spectacolul Devoreaza-ma, dar si ca regizor, ca antrenoare, la precedenta editie, cand ne-a dat realmente pe spate (pe mine si colegii jurati) cu spectacolul Misteriosul caz Lulu.

Desi a inovat si ea, atribuind cateva roluri feminine unor barbati, rezultatul a fost doar bun, nicidecum excelent. Acele roluri ar fi fost greu de interpretat chiar si pentru niste actori profesionisti, deci nu pot nicidecum acuza interpretarea actorilor. Mica problema, de fapt, este ca din cauza acestor alegeri, un spectacol trist, o tragedie, s-a transformat intr-o comedie spumoasa. Indiferent de replici, de cat de tragice erau, spectatorul radea pentru modul in care acestea erau spuse. Mie mi-a placut, l-am savurat, sunt convins ca l-ar aprecia si publicul, daca el s-ar juca in stagiunea curenta a teatrului, insa mesajul textului era un pic altul.

Mi-a parut rau, per total, ca nu am putut acorda vreun premiu nimanui din acest spectacol, interpretarea Madalinei Dima, de pilda, fiind una excelenta. Daca ea s-ar concentra pe actorie ar putea ajunge o actrita excelenta.

Premiul coordonatoarei grupului a mers catre actorul Adrian Iacob, o Bernarda inedita. A fost unul dintre cele mai grele roluri pe care le-am vazut la actori neprofesionisti.

Aici pot spune ca ACEASTA montare, daca ar fi fost realizata cu actori PROFESIONISTI, ar fi putut iesi cu totul si cu totul altfel. Merita oricum felicitati cu totii pentru incercare.

Vreau sa fiu actor IV – Eroi pasageri

Pentru mine, acest spectacol a fost realmente surpriza placuta a acestei editii. Exact cum spune si doamna Hurezean in articol, finalul exagerat a privat acest spectacol de premiu. Fara sa intru in detalii, sa fac spoilere, mi s-ar fi parut de efect daca s-ar fi terminat exact in momentul in care actorii se sterg de machiaj. Daca acel gest s-ar fi petrecut la aplauze, totul ar fi fost perfect.

Asa, momentul imediat urmator, acea sceneta in care actorii dau sfaturi de viata, NI s-a parut complet scoasa din context. Luata ca atare era o sceneta bine interpretata, foarte utila. Dar nu avea legatura cu spectacolul de pana atunci.

Care spectacol, apropo, pana atunci a fost excelent: pantonima BINE realizata, muzica extrem de bine aleasa, umor de calitate, te trece prin mai mult stari fara sa exagereze absolut deloc, totul presarat cu niste interpretari foarte-foarte bune.

Acest spectacol a dat cei 2 castigatori ai premiilor: cea mai buna actrita a fost “recidivista” Olivia Mihalache, iar cel mai bun actor a fost desemnat Adrian Luican (desi am oscilat minute bune intre Adrian Luican si colegul sau de spectacol, Bogdan Stroe).

Coordonatorul spectacolului, Alex Vlad, a oferit “steluta” sa actritei Elena Mazarel, care intr-adevar a facut un progres remarcabil.

Legat de acest spectacol, trebuie sa mai fac o precizare care s-ar putea dovedi importanta: concursul Vreau sa fiu actor IV a avut loc in decembrie, insa pana sa scriu acest articol am avut placerea sa-l revad zilele trecute (pe 7 ianuarie). Legat de aceasta noua reprezentatie am doar 4 remarci de facut:

1. Spectacolul mi s-a parut mai inchegat, fie pentru ca actorii nu au mai avut trac (nu mai concurau), fie pentru ca au mai repetat intre timp. Evident, este posibil sa fie ambele lucruri adevarate.
2. Finalul a fost parca mai scurt, monologul acela final a fost parca prescurtat. Dupa mine ar fi trebuit taiat de tot, dar este si acesta un pas inainte.
3. Spectacole de pantonima nu prea avem prin Bucuresti (cu exceptia notabila a Teatrului Masca, unde recent am vazut Despre dragoste si alte bazaconii), drept urmare acest spectacol, FIX in aceasta formula, ar trebui introdus in stagiunea curenta a teatrului si promovat exact pentru acest lucru.
4. Nu stiu exact ce public a fost in sala, daca erau prieteni ori rude ale actorilor ori daca era si public normal, insa spectatorii au savurat si au aplaudat indelung spectacolul. Stiind deja povestea, am putut fi atent inclusiv la reactia publicului: desi nu este o comedie usoara, nu este un spectacol “usurel”, este unul cu priza la public.

Din pacate, nu am avut placerea sa le revad si pe celelalte 2, insa m-as bucura daca le-as vedea in oferta teatrului In Culise.

Cam acesta a fost Vreau sa fiu actor IV, concursul organizat de TeenMedia Academy si Teatrul In Culise. Ma simt onorat ca am facut parte din juriu si daca se va mai apela la mine si nu voi avea altceva in agenda, voi raspunde din nou cu drag chemarii.