Don Juan
de Moliere
Traducere: Cristian Pepino
Video: Constantin Simon
Light design: Constantin Simon
Adaptare: Cristian Pepino
Regie: Cristian Pepino
Scenografie: Remus Gabor, Raluca Aionigoaie
Distributie:
Cristian Constantin
Cristian Mitescu
Doris Danaila
Madalina Toderas
Eduard Cirlan
Don Juan – Opinie LaTeatru.EU
In loc sa vorbesc despre Don Juan in mod direct, voi vorbi despre vicii. Pentru mine, alcoolul, fumatul, cafeaua, drogurile usoare, femeile, zaharul, pariurile ori cine stie ce alte mancaruri sunt, la modul generic vorbind, vicii. Nu inseamna ca oricine apreciaza oricare dintre chestiile de mai sus este vicios, caci nu toate sunt vicii in mod efectiv. Insa POT DEVENI vicii.
Tigarile sunt viciu, chiar daca de fumat poti fuma si narghilea, care in esenta nu are deloc tutun. De baut poti bea cate un pahar de vin bun ori de tarie scumpa, iar cafea poti bea din necesitate, sa te trezeasca. Insa chiar si acestea sunt vicii dupa ce au devenit obisnuinte. Uitati-va cum reactioneaza un bautor de cafea atunci cand intr-o dimineata nu reuseste sa-si bea licoarea magica.
In mod ciudat, surprinzator, unii viciosi considera ca viciul lor este superior viciului celor din jurul lui. Chiar rad de viciul celorlalti. Un fumator va rade de alcoolic, spunand ca in cazul lui tigara nu-i afecteaza luciditatea. Unii spun ca dimpotriva, fumatul ii ajuta sa se concentreze mai bine. In sens contrar, o persoana care se bucura de alcool, cautand acea stare euforica, va spune ca paharele lui nu-i afecteaza pe cei din jur, insa fumatul celor din jurul sau il afecteaza si pe el pentru ca a devenit, fara sa vrea, fumator pasiv.
Bautorii de cafea sunt o categorie distincta. 90% dintre acestia nu identifica drept viciosi. Considera bautul de cafea drept ceva firesc, chiar se uita urat, ciudat, la cei care NU fac asta. Este un viciun incurajat social, bautul cafelei fiind normalitate. Ma rog, eu consider normalitate si bautul de alcool in cantitati rezonabile. Dar aici nu vorbesc despre mine neaparat.
Nu am terminat cu bautorii de cafea, caci mai spun ceva despre ei: un om care bea 10 cafele pe zi este privit cu invidie, este laudat. Nu este privit la fel de pozitiv cel care bea 10 beri pe zi (chiar daca exista oameni, am cunoscut cativa, care beau peste 10 beri pe parcursul unei zile si nu sunt deloc, dar deloc beti) ori cel care fumeaza mult (sa zicem 2 pachete pe zi). Acestia sunt priviti cu mila. Uneori cu dusmanie, atunci cand cei din prima categorie “se lauda” ca se urca la volan.
Ajung acum la categoria care are legatura cu spectacolul in cauza: afemeiati. Cei care au ca viciu femeile. Unii spun cu seninatate ca nu se pot abtine, ca daca vad o femeie frumoasa simt nevoia sa sara pe ea, nu se lasa pana n-o aduc in patul lor. Pentru multi barbati, un astfel de barbat este un idol, un exemplu, este invidiat si aplaudat. Nu pentru toti, ce-i drept, caci apar ceva probleme atunci cand un astfel de barbat este insurat. Cand e singur si merge din floare-n floare este cumva acceptabil. Desi nu in totalitate.
Oricum, din perspectiva celor care au acest viciu, ei sunt persoane normale. Chiar am intalnit astfel de persoane care considera ca nu au niciun viciu. Nu, pentru ei este o nevoie, nicidecum un viciu. Cum indraznesc sa-i acuz de asa ceva?
Don Juan Tenorio este un astfel de om: el iubeste aproape fiecare femeie care-i iese in cale. Nu doar ca o iubeste, dar vrea sa se si casatoreasca cu ea. Ma rog, dupa un timp se plictiseste de ea si vrea alta. Si alta. Pana cand apar problemele. Stiti deja povestea, este clasica, fiind scrisa acum cateva sute de ani.
Partea interesanta este ca personajul a ajuns mai celebru decat opera din care face parte. Don Juan este un personaj legendar pe care, daca nu stiati, nu Moliere l-a inventat, ci doar la preluat, originalul fiind conceput de catre spaniolul Tirso de Molina in 1630. Multi folosesc termenul de Don Juan, care peiorativ, care admirativ, insa nu toti stiu de unde vine.
Despre montarea aceasta dupa Don Juan nu sunt multe de spus: o montare fresh, contemporana (Don Juan isi face selfie-uri!), este pana la un punct o comedie spumoasa. Daca, insa, te pui in pielea unor personaje, in special de sex feminin, Don Juan devine o drama, iar personajul devine unul de studiat, stereotipic.
Mi-a placut si faptul ca este un spectacol dinamic, scurt si intens, lucru greu de gasit in teatru (multe spectacole sunt statice, tinute doar din dialoguri). Un spectacol pe care trebuie sa-l vezi.
Evident, pentru mine Don Juan este un vicios, viciul sau fiind la fel de grav precum dorinta de a bea pentru un alcoolic ori dorinta de tutun pentru un fumator. A-l considera pe Don Juan SUPERIOR celorlalte 2 tipuri de viciosi mi se pare gresit. Ma rog, ceilalti 2 NU sunt personaje celebre de teatru. Desi ar putea fi, daca Moliere ar mai trai in zilele noastre. Ori poate traieste, dar nu-l receptam ca atare.
One thought on “Don Juan – CrisAct Production – TNB”