Eram si Era – Ateneul National din Iasi – D-butan-T 2019

Eram si Era - Ateneul National din Iasi poster

Eram si Era dupa Zapezile de altadata de Dumitru Solomon
Regia: Ovidiu Ivan
Scenografia: Titus Ivan
Concept grafic: George Ivan
Distributie:
Cezara Fantu
Codrin Danila

Eram si Era - Ateneul National din Iasi - D-butan-T 2019

Eram si Era – Opinie LaTeatru.EU

 

Asta vara am aflat pentru prima oara ca Ateneul din Iasi are in repertoriu si spectacole de teatru. Dupa ce am vazut la Turda spectacolul Atentie aterizam, acum, la Sfantu Gheorghe, a venit randul spectacolului Eram si Era, o adaptare contemporana a celebrei piese Zapezile de altadata, de Dumitru Solomon.

Primul lucru pe care-l pot spune despre spectacol este ca-i uimitor de actual, tineresc si … accesibil. Sa ne intelegem: daca cineva mi-ar fi spus ca Ateneul oricarui oras are in repertoriu si spectacole de teatru, m-as fi asteptat la spectacole elitiste, spectacole greu de inteles. Nu este cazul Ateneului din Iasi, care are spectacole pe care pretiosii le-ar putea caracteriza drept (prea) comerciale.

Si nu doar ca sunt comedii accesibile tuturor, dar sunt si extrem de … actuale. Actualizate. Caci principalul atu al acestui spectacol este modul in care o piesa din trecut este adusa in prezent. Totul pare perfect integrat, nimic nu pare doar conventional, te simti acolo, in poveste.

Iar cei doi actori sunt atat de convingatori incat chiar ai impresia ca aceea-i povestea lor. Ea, Cezara Fantu, o blonda (moldoveanca pe deasupra) extrem de focoasa, femeia fatala, cea pe care ti-o doresti langa tine, devine nevasta cicalitoare, care nu te lasa sa dormi, sa te joci si care are chef de discutii serioase si profunde in cele mai nepotrivite momente. Iar el, Codrin Danila, un romantic incurabil, devine sotul blazat, lipsit de vlaga si de orice fel de romantism. Cum era initial relatia si cum a ajuns, ce masuri ia sotia ce se simtea abandonata si cum se termina totul ramane sa descoperiti singuri.

In cazul meu, vazusem mai multe montari ale textului. Stiam cateva replici legate de somn. Una dintre montari chiar asa se cheama, O comedie despre insomnie. Caci fix asta este, pana la un punct.

De ce am subliniat faptul ca ea este moldoveanca? Fara sa fie nimic peiorativ, insa pentru noi, ceilalti, accentul moldovenesc este simpatic si adauga savoare unei comedii. Oricarei comedii. Iar stereotipul cu moldoveanca frumoasa de pica si rea de gura este adanc impamantenit in capitala. Si fix asta am vazut in acest spectacol. Pe care, bonus, l-am vazut la Sfantu Gheorghe. Sunt curios daca acolo, in Ardeal, in Secuime de fapt, stereotipul este acelasi.

Legat de decor, trebuie sa va marturisesc o chestie cumva din interior. Pe langa partea vizibila din spectacol, un decor foarte minutios construit, extrem de tehnologizat (la o vedere superficiala te-ai putea simti intr-un film SF), mai este si una invizibila, care m-a impresionat. Efectiv cei de la Ateneul Iesean venisera cu 2 autocare: un autocar era cu actorii si unul dedicat special decorului. Da, decorul ocupa un autocar intreg.

Eram si era este un spectacol extrem de actual, extrem de amuzant, extrem de bine interpretat, extrem de bun. Si extrem de scurt. Daca sunteti din Iasi ori daca spectacolul poposeste in orasul vostru, oricare ar fi acesta, mergeti degraba sa-l vedeti. In cazul meu, daca vreodata voi poposi prin Iasi, prima vizita teatrala va fi la Ateneu si nu la Teatrul Vasile Alecsandri. Ceea ce va recomand si voua.

Eram si era a fost ultimul spectacol vazut la D-butan-T 2019. Initial am regretat ca am ramas pana duminica la festival. Dupa ce am vazut spectacolul regretele au disparut complet. Mai sus este filmul complet al festivalului ­čÖé

Leave a Reply

%d bloggers like this: