
Hotul perfect si puterea dragostei de Dan Tarchila si Ion Baiesu
Regia: Paul Chiributa
Distributie:
Gabriel Patru
Paul Chiributa
Ana Maria Ivan
Producator: Teatrul dramaturgilor romani
Hotul perfect si puterea dragostei – Opinie LaTeatru.EU
Atunci cand vad spectacole coupe, spectacole duble, spectacole formate, de fapt, din 2 fragmente diferite, prima intrebare pe care mi-o pun este care este legatura dintre ele. Asta caut, la asta ma gandesc.
Cumva, s-ar putea sa gresesc. S-ar putea ca primul spectacol sa insemne ceva, al doilea spectacol sa insemne cu totul altceva, iar chestia la care ma gandesc eu sa nu aiba legatura cu ele. S-ar putea ca ele sa fi fost gandite separat si sa fi fost prezentate impreuna doar din motive tehnice (sa nu iasa un spectacol prea scurt).
Fix acesta este riscul in cazul spectacolului Hotul perfect si puterea dragostei. Este format din 2 texte apartinand, ati ghicit, unor dramaturgi diferiti. Hotul perfect, text scris de de Dan Tarchila, ne prezinta un hot care nu fura obiecte, ci fura suflete. Fura principii. Fura sentimente. Un dialog foarte interesant intre un paznic simplu, fara multa carte, care sta toata ziua si pazeste, pur si simplu, fara sa-si puna intrebari, fara sa se gandeasca la chestii sofisticate, si un tip de persoana care ar putea duce o conversatie cu oricine, ar putea intra in pielea oricui. Un personaj, daca ma intrebati pe mine, fascinant, pe care imi pare rau ca nu l-am vazut dezvoltat mai bine.
A doua sceneta, Puterea Dragostei, este despre dragostea imposibila, Shakespere-ana?, dintre o tanara si un extraterestru. Luata separat, bucata aceasta este o comedie buna, usoara, nu foarte profunda. Putea fi dezvoltata mai bine.
Ce sa aiba, totusi, cele 2 in comun? Vorba aia, ce a vrut sa spuna autorul, in cazul nostru regizorul, atunci cand le-a oferit impreuna? M-am gandit prima oara ca Hotul din prima sceneta este tot extraterestru, iar tatal fetei este de fapt paznicul. Singura asemanare era data de actorii care-i interpretau, adica aceiasi. Sa fi fost intamplatoare alegerea regizorala? In plus, atmosfera generala, de inceput, te ducea cu gandul la SF, la extraterestri, la nave spatiale. De ce ai fi pus o atmosfera introductiva SF daca n-ai fi avut extraterestri si-n prima parte?
Ma opresc aici cu posibilele asemanari. Le gasiti singuri, daca ele or exista. Sau poate, pur si simplu, regizorul a vrut sa vada la ce ne gandim daca pune alaturi 2 texte complet diferite. Poate, cine stie, s-a jucat in sensul acesta cu mintea noastra.
Altfel, 2 texte bune, bine scrise. Hotul perfect si puterea dragostei se joaca la Teatrul Dramaturgilor Romani si dureaza aproximativ o ora. Mergeti sa vedeti spectacolul si sa descoperiti asemanarile dintre cele 2 scenete. In cazul in care ele chiar exista. Adica daca exista extraterestri, de ce n-ar exista si acele asemanari? Zic …