Incendiar. Un dusman al poporului. – Teatrul Masca

Incendiar. Un dusman al poporului. teatrul masca

Incendiar. Un dusman al poporului.
Adaptare dupa Henrik Ibsen de Catinca Draganescu & Ilinca Radulian
Creație colectiva:
Voicu Aanitei
Mara Carutasu
Sorin Dinculescu
Catinca Draganescu
Cristina Draghici
Anamaria Pislaru
Vladimir Purdel
Ilinca Radulian
Video: Tony Macpela
Asistent scenografie: Andreea Balan
Operator cameră live: Cristinel Dadal
Distributie:
Voicu Aanitei
Mara Carutasu
Sorin Dinculescu
Cristina Draghici
Anamaria Pislaru
Vladimir Purdel
Vazut la Sala Mica a Teatrului Masca

Incendiar. Un dusman al poporului. teatrul masca

Incendiar. Un dusman al poporului. – Opinie LaTeatru.EU

 

Merg de ceva ani la Teatrul Masca, peste 10, insa pana acum nu vizitasem sala mica. Pentru mine, Teatrul Masca insemna sala aceea tip arena, unde actorii ies de sub tribune precum gladiatorii pe vremuri. Ori precum fotbalistii in vremurile noastre.

Sala mica, asa cum se numeste aceasta, este una foarte intima, una care s-a potrivit perfect pentru acest spectacol. Nu stiu daca si cum s-ar fi putut pune in scena in sala mare, insa pentru mine a fost perfect: voi tine minte Incendiar. Un dusman al poporului. mult timp pentru ca este PRIMUL spectacol vazut in aceasta sala.

Povestea este una veche adaptata unei realitati curente: un text vechi, din anii 60 ai secolului trecut, a fost adaptat dupa o intamplare reala din Romania, explozia statiei GPL de la Crevedia.

Avem primarul in functie alaturi de secretara (o doamna mai in varsta) si de tanarul sau consilier. Acesta din urma pare a se afla in 2 luntre, in ambele tabere: el lucra pentru primarul in functie, insa pe de alta parte era de acord cu “opozitia”, cu oamenii nemultumiti.

De cealalta parte este contracandidata primarului, nu ni se zice de la ce partide candideaza fiecare, dar este usor de intuit ca primarul este ROSU, deci de la PSD, iar contracandidata este de la unii noi, probabil USR. In spectacol, explozia are loc cu cateva zile inaintea alegerilor.

Ce ar trebui sa faca primarul in functie? Ce ar trebui sa faca adversara acestuia? Cum ar trebui sa se pozitioneze alegatorii? Ce pretentii ar trebui sa aiba acestia de la conducere?

Credeti-ma, de aceasta data m-am pus in pielea tuturor protagonistilor. M-am intrebat ce as fi facut daca as fi fost primarul in functie. Asta este cel mai greu, pentru ca omul in functie vine cu experienta, cunoaste oamenii, asa ca imaginatia mea are limitele sale.

La intrebarea “ce as fi facut in locul adversarului sau politic”, irelevant ca aici este vorba despre o femeie, este si mai greu de raspuns. Pe de-o parte, este o oportunitate, este o sansa mare, insa pe de alta parte este inuman sa “calci pe cadavre”, sa profiti de moartea unor semeni de-ai tai.

Ce as fi facut daca as fi fost consilierul oricaruia dintre ei? Eh, iata o intrebare mult mai buna. De ce mult mai buna? Pentru ca in calitate de consilier, moralitatea poate fi ignorata. Esti mercenar, scopul tau este sa castigi alegerile, asa ca sfatul pe care-l dai este unul cinic. Ma rog, nu stiu daca EU as putea avea acest rol, daca m-as putea detasa atat de mult, dar obiectiv vorbind consider ca AMBII candidati au actionat corect. Strict din perspectiva marketingului politic, ei au actionat corect. Inuman, dar corect.

Cand m-am pus in rolul consilierului mi-am dat seama ca el este SINGURUL cu care n-am empatizat deloc. Chiar daca nimeni nu este moral in poveste, el este singurul IPOCRIT. Tradator. Ceea ce e mai grav decat cinismul primarului in functie. Din punctul meu de vedere, evident.

Cel mai simplu, dar de fapt cel mai dificil, a fost sa ma pun in rolul alegatorului. De fapt, acesta este rolul meu de cetatean. Sincer va spun, daca as fi fost pus sa aleg intre cei 2, sincer n-as fi putut alege pe nimeni. Fiecaruia i-as gasi mai multe defecte decat calitati, mai multe motive sa-l dispretuiesc decat sa-l apreciez.

Vazand lucrurile invers, nu as putea condamna pe niciunul dintre alegatori, INDIFERENT de alegerea pe care o fac.

Interpretarile sunt excelente, eu m-am simtit complet in poveste, chiar credeam ca in fata mea este un primar cu cele 2 ajutoare, ca acolo s-a intamplat o nenorocire, ca lucrurile sunt foarte serioase. Si chiar simteam ca urmeaza sa iau o decizie, ca urmeaza sa votez. Sau, ma rog, ca as putea sa votez daca as dori.

In final, o mica mea culpa: nu am mai vazut vreo alta montare a textului lui Ibsen, nici nu l-am citit, asa ca toate impresiile de mai sus sunt strict legate de ceea ce am vazut pe scena. Eram informat, stiam de cazul real, de explozia de la statia GPL, asa ca pe tot parcursul spectacolului m-am intrebat oare ce ar intelege din spectacol un strain, cineva care n-ar avea habar ca o astfel de explozie chiar a avut loc in Romania. Oare ar pleca din sala de teatru cu gandul ca tot ce a vazut acolo este fictiune?

Mergeti sa vedeti Incendiar. Un dusman al poporului. Este un spectacol excelent, intens, pe care-l veti resimti pana-n stomac. O sa va puna pe ganduri, mai ales ca anul 2025 este si el unul electoral. Unii ar zice ca e chiar mai important decat 2024! Drept urmare, spectacolul devine un must-see pentru cei care merg la teatru pentru a invata ceva, pentru a raporta ce au vazut pe scena la ceea ce traiesc in viata de zi cu zi!

Ah, si inca ceva: dupa mult timp, simt nevoia sa laud un afis! Da, Incendiar. Un dusman al poporului. are un afis SUPERB! Din absolut toate punctele de vedere!

Leave a Reply