Mansdorf – Teatrul Evreiesc de Stat

Mansdorf Teatrul Evreiesc de stat POSTER

Mansdorf
Autor: Mihai Lukács
Regia: Mihai Lukács
Scenografia: Oana Micu
Univers sonor: Andrei Dinescu
Light design: Radu Spiridon
Coregrafia: Michaela Zibileanu
Miscarea scenica: Cabiria Morgenstern
Conducerea muzicala si orchestratia: Bogdan Lifșin
Gen: Comedie
Limba: Romana si idis (cu supratitrare in limba romana)
Distributie:
Performer 1: Mircea Dragoman / Marius Calugarita
Performer 2: Darius Daradici
Performer 3: Maia Morgenstern / Natalie Ester
Performer 4: Lorena Luchian
Performer 5: Andrei Miercure
Performer 6: Anka Levana / Katia Pascariu
Cu participarea TES ORCHESTRA:
Acordeon: Bogdan Lifsin
Vioara: Rodica Gancea, Feras Sarmini
Pian: Mihai Murariu
Violoncel: Sergiu Marin
Clarinet: Mihai Pintenaru
Vazut pe data de 21 februarie 2024, PE SCENA Teatrului Evreiesc de Stat

Mansdorf - Teatrul Evreiesc de Stat Marius Calugarita

Mansdorf – Opinie LaTeatru.EU

V-am mai spus in atatea randuri, o repet si acum: pentru mine, un spectacol de teatru este intai si intai o experienta. Asa ca pentru un spectator ca mine, faptul ca am fost asezat PE SCENA, cu fata spre sala, a insemnat mai mult decat toate povestile care mi s-au spus la Teatrul Evreiesc de Stat de-a lungul timpului la un loc. Da, am mai trait o experienta intensa, de neuitat, la Dibuk (de care se aminteste in acest Mansdorf), dar aceasta experienta mi s-a parut mult superioara.

In fapt, vedem povestea (re)nasterii Teatrului Evreiesc de Stat. In 1945, dupa Al doilea razboi mondial, dupa Holocaust, cativa actori evrei voiau sa puna bazele PRIMULUI teatru evreiesc din Europa. Discutiile lor se invart in jurul intrebarii “mai are rost sa facem teatru”? Daca da, ce fel de teatru? Unul foarte comercial, cu comedii ori spectacole pentru copii, la care succesul de public este garantat, sau unul profund, despre dramele poporului evreu, care nu trebuie nicicand uitate pentru a nu se mai repeta?

Nu intru in detalii, nu va spun cine-s personajele (reale) pe care le veti vedea in poveste, asta trebuie sa descoperiti singuri. Va spun doar cum am trait eu aceasta experienta si de ce trebuie musai sa mergeti sa vedeti Mansdorf.

Partea cea mai importanta, cea mai relevanta, v-am zis-o deja, insa asta nu-i tot: eu am stat fix in spatele … orchestrei. Puteam vedea exact partiturile, ma simteam special, caci parca ei cantau INTAI SI INTAI pentru mine.

Nu mai tin minte filmul, poate Hugo, insa o replica mi-a ramas in minte legata de sala de cinema: era un spectator, un mare cineast, care voia sa se aseze neaparat in randul 1. Spunea ca doreste ca filmul sa ajunga intai la el si abia apoi la restul. Eh, replica aceasta (repet, nici macar filmul din care face parte nu-l mai tin minte) mi-a ramas in minte. Nu m-a facut sa-mi doresc sa stau in randul 1 la cinema, fac asta doar rar, la MTR si Eforie, niciodata in vreo sala de mall, dar din cu totul alte motive, dar mi-a ramas in minte. Este acolo in mine si iese la suprafata din cand in cand. Sunt filme, spectacole de teatru ori carti care ma fac sa mi-o aduc aminte. Care mi-o scot la suprafata.

Eu am simtit ca sunt acolo si ca asist la nasterea Teatrului Evreiesc de Stat. Am simtit ca acest Mansdorf este prequelul tuturor spectacole vazute pana atunci pe acea scena. Mansdorf ar trebui sa fie spectacolul emblema al acestui teatru, spectacolul pe care orice spectator care a vazut macar 2 spectacole pe aceasta scena ar trebui sa-l vada.

Stateam si ma gandeam, in legatura cu acest spectacol, daca ar trebui, daca ar merita sa-l revad. Din pacate sau din fericire, tind sa raspund cu NU. As dilua experienta avuta acolo, este ca si cum ai face a doua nunta: oricat de multi bani ai da, oricat de multi invitati ai avea, a doua nunta nu mai are niciun farmec. Iar de nascut te nasti o singura data. Cum ai putea asista de 2 ori la nasterea cuiva?

Nu va luati totusi dupa mine, eu sunt spectator care cauta senzatii, care cauta experiente. Un spectator iubitor DE TEATRU va cauta detalii teatrale, subtilitati, “soparle”, pe care le-a ratat prima oara. Mansdorf este ofertant si ca text, cu siguranta nu va veti plictisi.

Unul ca mine insa va cauta o noua experienta UNICA. Din fericire, Teatrul Evreiesc de Stat este teatrul unde am bifat cele mai multe astfel de experiente. Mansdorf este, din acest punct de vedere, in fruntea clasamentului personal. Despre experientele teatrale intense am vorbit in 2018, la 2 ani de la deschiderea acestui blog. Numarati acolo de cate ori apare Teatrul Evreiesc de Stat (care, apropo, apare chiar si cand acesta juca … IN DEPLASARE, la Godot!).

Mergeti deci sa vedeti Mansdorf. Este un text excelent, este o experienta unica, este un spectacol pe care nu-l veti uita. 

ps: Apropo de experienta. La finalul spectacolului Mansdorf nu-mi venea pur si simplu sa aplaud pentru ca aveam impresia ca altcineva urmeaza sa ma aplaude … pe mine. Stiu, sunt defect! Si narcisist. Si tot legat de narcisism: deasupra salii, in dreptul lojelor centrale (cum s-or numi ele), trona un ecran imens, pe care aparea supratitrarea cand se vorbea ori se canta in idis. Eh, pe acel ecran, pe langa supratitrare, se mai vedeau si imagini live din sala. Eu ma vedeam din spate (credeti-ma pe cuvant: daca sunt in cadru, SIGUR ma vad!). Si ma uitam uneori FASCINAT la cum ma vad eu din spate si la ce senzatie misto este sa te uiti LA SPECTATORI pe un ecran aflat undeva deasupra. Serios, ceva UNIC!

Leave a Reply