Maria din Mall
autor Gheorghe Smeoreanu
regia artistica László Vadas
Scenografia decor Albert Alpár
scenografia costume Mihaelei Popescu
Distributia după personaje:
Maria – Anca Olteanu
Zosima – Gabriel Popescu
Gravida 1 – Julliet Attoh
Gravida 2 – Olimpia Deaconescu
Preot 1 – Dan Constantin
Preot 2 – Alin Holca
Vanzatoarea – Camelia Constantin
Vanzatorul – Cristian Bota
Soția – Madalina Floroaica
Soțul – Alin Paius
Femeia 1 – Mihaela Mihai
Femeia 2 – Catalina Sima
Baiatul – Ionut Mocanu
Spectacol vazut la Sala Casei de cultura a sindicatelor din Targoviste, in cadrul Babel 2025
Maria din Mall – Opinie LaTeatru.EU
Eu sunt o persoana plina de paradoxuri: ador cinematografele de mall, pe care le prefer oricand in dauna cinematografelor de arta, insa urasc publicul care merge la ele. Imi place sa fac cumparaturi in mall, ador shoppingul la modul general, insa nu-mi plac cumparatorii de mall, cocalarii de mall, ca sa fiu mai exact. Mancarea de mall este proasta, majoritatea sunt fast-food-uri, mananc acolo, insa nu este vreun local la care sa poftesc cu adevarat, pe care sa-l visez noaptea.
Revenind la cinematograful de mall, el are si filme bune, insa majoritatea filmelor sunt comerciale. Banul (despre care biserica spune ca ar fi Ochiul Dracului) dicteaza acolo. Este locul unde banul este cu adevarat rege.
Multi spun ca este un loc al pieirii, ca evita mall-urile tocmai din aceste motive. Ca parca mall-ul are o energie aparte, una negativa, ca parca te indeamna sa faci alegeri gresite, oricare ar fi acelea.
De pilda, un prieten imi povestea la un moment dat ca de-a lungul timpului a agatat de 3 ori in mall si de alte 3 ori si-a dus gagica la prima intalnire la film in mall. Niciuna dintre acele relatii nu a fost de durata. Influenta negativa a mall-ulului.
Spectacolul Maria din Mall (ce nume EXCELENT ales!) fix asta ne arata. In povestea spectacolului mai este ceva important: mall-ul a fost construit pe terenul unde candva era o biserica.
Ma rog, un ateu ca mine nu se gandeste ca acest detaliu e important. Pentru mine e irelevant ca aici a fost candva o biserica. Pentru cei credinciosi, locul este sfant, constructia unui mall fiind o blasfemie.
Un ultimul detaliu important, relevant, este de subliniat aici: in mall toata lumea se grabeste, toata lumea alearga. Nimeni nu se duce sa faca cumparaturi in tihna. Adica exista oameni care fac asta, dar daca o fac, SIGUR n-o fac in mall. Nu veti vedea oameni cumpatati, care nu se grabesc, in mall-uri. Mall-ul are o anumita viteza, un anumit ritm, care nu poate fi incetinit oricat te-ai stradui s-o faci.
Legat de asta, imi amintesc o faza intr-un magazin de telefonie. Se lua bon de ordine, eu asteptam cuminte, asa ca reusesc sa asist la modul in care un domn in varsta interactiona cu un angajat la magazinului. La un moment dat, angajatul terminase, omul isi luase la revedere, dar nu se ridica. Angajatul cheama urmatorul client, posibil cumparator, la care domnul acela in varsta intreaba socat: Daca am terminat e musai sa ma ridic de pe scaun? Stiti, sunt obosit! Omul parea ca nu se grabeste nicaieri. Tin minte ca dupa el era o domnisoara care a acceptat din prima sa discute din picioare cu angajatul. Intr-un final batranul se ridica agale si pleaca suparat.
Ideea este ca omul incercase sa incetineasca ritmul, dar ceilalti din jur l-au impiedicat. O fi stat el mai mult decat altii, dar intr-un final viata mall-ului si-a reluat ritmul propriu.
Fix asta se intreaba spectacolul Maria din Mall: oare ne-am putea opri pentru o clipa din alergat pentru a ne uita la noi insine, la cine suntem la cine am ajuns?
Eu cred ca ne-am putea opri, ne-am putea uita la noi insine, insa aceste lucruri NU s-ar putea niciodata face in mall. In mall niciodata nu iti vine sa stai, in mall parca ai face tot timpul ceva: daca mai ai 1 ora pana la film parca te-ai duce in 2 magazine, parca ai merge la un fast food, daca nu macar o inghetata buna, parca ai merge sa rezolvi o problema. Ori daca nu, macar ai da un telefon, ai vrea sa rezolvi ceva.
In mall pur si simplu nu-ti vine sa stai, nu te poti odihni, nu poti nicicum sa meditezi. Mall-ul nu te lasa. Nu-ti permite asta.
Si, nu stiu daca ati observat, dar din mall iesi intotdeauna obosit, parca stors de orice energie. Iti suge orice strop de energie, iesi de acolo epuizat.
Strict legat de spectacolul Maria din Mall, trebuie sa va spun partile bune si partile rele. De fapt, din punctul meu de vedere este o singura parte rea: se urla (se tipa) prea mult. Spectacolul, desi amuzant in multe momente, este destul de obositor. De fapt, daca stau bine sa ma gandesc, este fix ca un mall: te stoarce de energie. Razi, te simti bine, dar la final esti extrem de obosit.
Asa ca Maria din Mall este exact ca o incursiune in mall. Ma rog, spectacolul te face sa contientizezi ce se intampla acolo. Te pune pe ganduri. Insa cu toate astea, primul efect e acelasi: oboseala crunta. Ceea ce inseamna ca e realist.
Mergeti sa vedeti Maria din Mall, spectacol al Teatrului Ariel din Ramnicu Valcea. N-o fi acel oras cunoscut pentru mall-uri (ci pentru hackeri), dar iata ca a venit intr-un festival international precum cel de la Targoviste cu un spectacol despre mall-uri. Un spectacol care, sa ne intelegem, este valabil in orice oras care are mall, din Romania si nu numai.
ps: Maria din Mall mi-a adus aminte de o amica de-a mea, care mi-a zis acum multi ani cat de obositor i se parea jobul din mall si cat de odihnitor i s-a parut cand a fost mutata intr-un magazin stradal. Ea facea efectiv acelasi lucru, vindea ceva (parfumuri), insa din mall iesea de 10 ori mai obosita. Serios.