Melodie varsoviana – Atelierul ReAct

Melodie varsoviana
de Leonid Zorin
Regie: Mircea Rotaru
Distributie:
Valentin Andries
Andreea Bosneag
Marian Mihai Ionescu
Spectacol vazut la avanpremiera din 24 martie 2025, la Teatru Infinit

Melodie varsoviana – Opinie LaTeatru.EU

Desi Melodie varsoviana este considerata cea mai buna piesa scrisa de dramaturgul sovietic (este considerat rus, insa de fapt este nascut la Baku, in actualul Azerbaidjan) Leonid Zorin, in Bucuresti a fost montata mult mai des Un barbat si mai multe femei (un text mult mai politic si mai comic, dar deloc romantic).

Acum cativa ani a mai fost o montare dupa Melodie varsoviana, pe care eu n-am vazut-o, drept urmare spectacolul acesta a fost primul meu contact cu povestea.

Eu l-as numi un fel de Romeo si Julieta politic: un cuplu, ea poloneza, el rus, ambii studenti, se intalnesc la Moscova, insa iubirea lor este interzisa. Primul impediment este unul legal: cetatenii sovietici nu se puteau casatori cu straini.

Diferentele dintre ei sunt si mai mari: el este student la viticultura, ea este studenta la conservator. El rus (sovietic), ea poloneza. Apropo de poloneza, Helena este excelent interpretata de Andreea Bosneag. Accentul ei este absolut fantastic: ea teoretic vorbea rusa cu accent polonez. Spectacolul fiind in romaneste, ea vorbeste limba romana cu un accent … special. A studiat ceva poloneza pentru acest spectacol, asa ca accentul ar fi unul polonez. O cred pe cuvant, nu cunosc acea limba, de altfel nici nu cred ca as distinge-o daca as auzi-o alaturi de alte limbi asemanatoare (ceha sau slovaca, limbi cu care se inrudeste).

Povestea lor (atat viata lor individuala, cat si cea de cuplu) este un amestec de poezie, muzica si … vin. Prima lor intalnire, din 1946, are loc la un concert. Perioada anului este iarna, caci intr-o poveste siropoasa fulgii de nea sunt infinit mai romantici decat o seceta dintr-o vara caniculara.

Desi nu este musical, in spectacol o vedem pe Helena (Andreea) cantand, la un moment dat ii vedem pe cei 2 dansand. Muzica este nu doar elementul declansator (totul porneste de la un concert!), ci si un catalizator al iubirii lor. Care iubire a lor, exact ca-n cazul vinului (de calitate), al doilea catalizator, pare a fi mai buna, mai pretioasa, pe masura trecerii timpului.

Deja stiti despre mine ca nu-s deloc o persoana romantica, asa ca probabil va mira faptul ca mi-a placut atat de mult spectacolul Melodie varsoviana. Drept urmare, aceasta contradictie, disonanta, poate fi privita din 2 unghiuri:

1. Nu prea am repere, cinematografice ori teatrale, caci de obicei evit povestile (mult prea) siropoase).
2. Spectacolul este atat de bun incat m-a cucerit chiar si pe mine.

Nu va pot spune care varianta e cea corecta, asta va trebui sa-mi spuneti voi. Eu va spun doar ca am vazut Melodie varsoviana la Teatru Infinit, insa vreau sa merg sa vad spectacolul si la TNB. Sunt curios cum arata intr-un alt spatiu (chiar daca in esenta spectacolul este acelasi).

Am vorbit despre Andreea si despre interpretarea ei excelenta, cu acel accent fantastic, care pare extrem de natural, insa nu v-am zis nimic despre partenerul ei, Valentin Andries (in rolul lui Viktor). Nu stiu daca stiti, dar el este nevazator, fiind singurul actor profesionist nevazator din teatrul romanesc. Are si el o interpretare buna, solida, insa senzatia pe care am avut-o pe parcursul spectacolului este ca rolul lui pe acea scena este sa o scoata pe ea in evidenta. Spre deosebire de Fluturii sunt liberi, care este spectacolul LUI, Melodie varsoviana este spectacolul EI, ea fiind cea care straluceste cu adevarat.

Inca un lucru fundamental de mentionat: Andreea Bosneag si Valentin Andries sunt cuplu si in viata reala. Asa ca acea chimie dintre ei, extrem de vizibila in spectacol, este una reala, naturala.

Pentru ca nu-mi place sa dau tot din casa, urasc spoilerele, nu va spun nimic despre al treilea actor. Mergeti la teatru sa vedeti ce rol are el in aceasta poveste.

In final, un singur lucru mai am de semnalat: rochiile pe care le imbraca Helena (Andreea) pe parcursul spectacolului. Mai sus aveti 2 dintre ele, cea ros-albastra (fara legatura cu vreo echipa de fotbal!) fiind cea mai spectaculoasa dintre ele, dar mai sunt si altele. Nu vi le dezvalui, nu va spun nici macar cate sunt in total, va trebui sa le descoperiti singuri. 🙂

Nu va spun nimic, dar absolut nimic, despre decoruri. Pe ele va trebui sa le descoperiti in intregime singuri.

Mergeti sa vedeti Melodie varsoviana, spectacol produs de Atelierul ReAct, pe care eu l-am vazut la Teatru Infinit. O poezie de spectacol. Un spectacol independent caruia merita sa-i dati o sansa!