Orasul Nostru – Teatrul Clasic Ioan Slavici din Arad – FITO 2017

Am urmarit de atatea ori puneri in scena ale unor texte straine. Texte americane, texte britanice, texte frantuzesti, texte rusesti. Deseori mi-am pus intrebarea de ce nu vine un regizor curajos care sa adapteze spectacolul realitatilor noastre. Problema mea este legata de textele rusesti, unde numele personajelor mi se par greu de tinut minte. Iar un spectacol tip Revizorul ar fi superb daca ar fi (bine) adaptat anului 2017 (cu un revizor guvernamental care vine intr-un oras romanesc de provincie). Ori Iubirea la oameni, ca tot am vazut trei adaptari ale ei, zic c-ar putea fi interesant pusa in scena cu personaje romanesti dintr-un sat izolat din Moldova.

Totusi, exista astfel de regizori, unul dintre ei fiind Cristian Ban. Acesta a luat un text american si l-a adaptat foarte bine pentru orasul Arad. Personajele sunt reale, intalnim in spectacol pe doamna Braun, prima conducatoare de automobil din Arad.

Un spectacol extrem de realist, extrem de viu, extrem de actual. Extrem de bine jucat, chiar daca, de fapt, in prim plan aici este regizorul, un narator omniscient, care face legatura temporala. Care intervine atunci cand este cazul, care vorbeste efectiv cu personajele, care ne ajuta sa intelegem. Care regizor nu este, de fapt, regizorul efectiv al spectacolului, fiind vorba de actorul Ioan Peter.

Altfel, schimbarile prin care a trecut Aradul se datoreaza cu precadere trecerii timpului si mai putin schimbarii de stapanire. Ungurii, romanii si nemtii (sasii) convietuiau la fel si in granitele Imperiului Austro-Ungar, o fac la fel si in granitele noului regat roman, o fac la fel si sub Republica Socialista Romania. Acum, in 2017, vorba laptarului: sunt atatia locuitori ai Aradului si din ce in ce mai multi consuma lapte de soia. Ceea ce ar fi facut oricum, chiar daca erau sub granitele unui imperiu.

Legat de ceea ce am vazut, o idee a unui american transpusa pe un oras din Romania, mi se pare ca ar trebui sa vedem mai des asa ceva. Povestea unui oras american mic ar fi fost interesanta, teatral poate ar fi fost pusa excelent in scena, dar ne-ar fi lasat reci. Ne-ar fi interesat foarte putin, poate doar ca fapt divers.

Povestea ORASULUI TAU, insa, te intereseaza in mod direct. Poate ai interactionat ori ai auzit de acele personaje, poate a auzit familia ta de ele. Este interesant sa se vorbeasca de o strada pe care, poate, stai, ori pe care circuli in mod curent. Pana si pe mine, nearadean, m-a atras, din simplul fapt ca am vizitat, nu demult, acest oras. L-am vizitat, stiu cat de cat strazile, am auzit de personaje gen doamna Braun. E drept, m-ar fi atras mult mai mult un spectacol despre Slatina mea natala ori unul despre Bucuresti. In capitala s-a facut ceva, pe o cu totul alta structura: Bucurestiul Meu, al UNATC, insa acolo era vorba de altceva (ce intelege fiecare din acest oras, ce simte pentru el, ce inseamna Bucuresti pentru fiecare).

Altfel, Orasul Nostru este un spectacol care merita vazut. Pentru aradeni as zice ca e musai de vazut. Pentru ceilalti, e doar interesant. Iar daca ati fost macar vreodata in Arad, este cu atat mai interesant. Sau, poate, daca intentionati sa va mutati acolo. Caci, dupa umila mea parere, Aradul este un oras EXTREM de interesant (desi, parca, Oradea in care ma aflu acum este un pic mai interesanta). (Pozele sunt luate de pe site-ul Teatrului din Arad) Salutari TEATRALE tuturor!