Political Correctness – Teatrul In Culise

Political Correctness
de Theo Herghelegiu
Regia: Cristian Bajora
Distributie:
Ioana Nichita
Ionut Iftimiciuc
Alexandra Ionita
Razvan Ilie
Vazut pe data de 14 august 2022, la Teatrul In Culise

Political Correctness – Opinie LaTeatru.EU

De-a lungul timpului, am tot intalnit povesti distopice, atat printre cartile citite, cat si printre filmele vazute. Hollywood-ul este plin de astfel de povesti.

In afara celor neutre, gen cum ar arata societatea ori lumea dupa un eventual cataclism nuclear, restul sunt distopii care mustesc de ideologie DE STANGA:

1. Distopiile religioase, cu Povestea slujitoarei in frunte, sunt la loc de cinste. Ele au marea calitate de a fi posibile, probabile si, evident, de a putea fi evitate. Oamenii au impresia ca o catastrofa nucleara nu poate fi evitata, tu, ca cetatean, nu ai cum s-o impiedici, oricum nu in mod direct, insa o distopie din aceasta, o societate condusa de religie, poate fi evitata.
2. Locul 2 in acest pseudo-top il ocupa catastrofele climatice. Acestea incep simplu cu “peste 150 de ani, cand din cauza cresterii prea mari a temperaturilor terrei, planeta a devenit un mare deshert (scriu asa pentru ca scriu fara diacritice si s-ar intelege altceva)”, restul povestii devenind irelevanta. Toata povestea face parte din naratiunea privitoare la pericolul incalzirii globale. Green deal e absolut necesar, nu-i asa?
3. Tot in categoria distopiilor ideologizate intra si cele medicale: un virus ucigas nimiceste omenirea, doar cativa medici si oameni de stiinta sunt in cautarea unui leac magic. Ca na, mai nou si politica sanitara este una profund ideologizata.

Intr-un ocean de distopii ideologizate intr-o parte, mi-am tot dorit sa vad o distopie altfel, una in care un scriitor (fie el romancier, dramaturg ori scenarist) isi imagineaza cum va arata societatea omeneasca peste 50 de ani daca actuala politica va continua si va fi finalizata cu succes (ma rog, cu succes pentru ei).

Esenta societatii actuale, principalul ei defect, este Corectitudinea politica (Political Correctness in engleza).

Am avut surpriza extrem de placuta sa aflu ca un dramaturg roman, Theo Herghelegiu, chiar a scris un astfel de text, piesa Political Correctness. Pe ea, pe autoare, am cunoscut-o mai bine atunci cand am fost colegi de juriu la gala Vreau sa fiu actor #5. Un lucru extrem de interesant este si ca Razvan Ilie, celalalt coleg de juriu, a fost pe scena in spectacolul Political Correctness.

Asa ca inca de cand am vazut afisul am tot avut in minte acea gala si discutiile pe care le-am avut cu cei 2 jurati. Spectacolul in sine, vazut aseara pe scena Teatrului In Culise, mi-a readus si mai mult in minte acel eveniment.

Povestea spectacolului este cumva simpla: intr-o lume perfect corecta politic au fost interzise foarte multe lucruri, gesturi si cuvinte. Injuraturile sunt interzise, anumite cuvinte sunt interzise, umorul si bucuria sunt interzise. De asemenea, nici macar metodele ARTIFICIALE de slabit, gen exercitiile fizice (pilates si alte fineturi) sunt interzise, pentru ca altfel cei supraponderali (alt cuvant interzis) s-ar simti prost.

La finalul spectacolului, glumeam cu cativa spectatori, spunand ca partea cu interzicerea regimurilor si a exercitiilor fizice ar fi o chestie in favoarea mea. Daca as avea mentalitatea in cauza, ca tot ce ma enerveaza ar trebui interzis, as milita in favoarea interzicerii acestora. Din fericire pentru intreaga societate, sunt multe lucruri care ma enerveaza, oameni care ma enerveaza cu atitudinea lor, insa nu-mi doresc interziceri. De altfel, daca statul m-ar lasa pe mine in pace eu, unul, m-as simti mult mai bine.

Revenind la povestea spectacolului Political Correctness, in acea societate distopica, statul se asigura ca TOATA lumea respecta legea, drept urmare te urmarea chiar si la tine acasa. Nu aveai voie sa folosesti cuvintele interzise nici macar in propria locuinta.

Personajele principale ale povestii sunt doamna Diamandesco (interpretata excelent de Alexandra Ionita, actrita pe care n-o mai vazusem de ceva ani in vreun spectacol) si un agent operational (interpretat de Razvan Ilie). Agentul ii facea doamnei Diamandesco o vizita pentru ca aceasta tocmai incalcase nu una, ci mai multe reguli esential ale societatii. Ce se intampla in urma acestei vizite si cum se termina totul ramane sa descoperiti singuri. La fel cum tot singuri veti descoperi ce roluri joaca Ionut Iftimiciuc si Ioana Nichita.

In final, trebuie sa va vorbesc despre cat de important este acest spectacol, Political Correctness, si de ce il apreciez atat de mult. Personal, eu nu sunt tipul de spectator dat pe spate de tot felul de artificii regizorale. Pot aprecia o regie buna, pot aprecia interpretari bune, solide, insa pentru mine cel mai important ramane MESAJUL. Adica, asa cum mi se zicea la scoala, cu ce raman eu de pe urma spectacolului. In acest caz, desi nu este cu siguranta cel mai bun spectacol vazut de mine din punct de vedere teatral (am vazut, chiar la Teatrul In Culise, spectacole care m-au impresionat mai mult din punct de vedere regizoral, de pilda Colectionarul),, este cel mai important si mai relevant spectacol. Este un spectacol unde voi recomanda TUTUROR prietenilor mei, chiar si celor care frecventeaza rar spre deloc teatrele, sa mearga.

Mesajul acestui spectacol, in special finalul, mi se pare realmente fabulos. Din el avem de invatat mai mult decat invata unii in 12 ori chiar 15/17 ani de scoala.

Teatrul, ca si filmul, nu ar trebui insemne doar CUM transmiti un mesaj, ci si CE mesaj transmiti. In acest caz, MESAJUL este unul FUNDAMENTAL. In mod cert, niste actori mai cunoscuti ar fi atras atentia mai mult decat o fac tinerii (insa foarte talentati) actori Din Culise, insa nu trebuie nicidecum minimalizat meritul acestora (ca de altfel si meritul regizorului Cristian Bajora si MAI ALES al autoarei Theo Herghelegiu). Sincere felicitari tuturor! Chiar mi-as dori sa aud ca acest spectacol se joaca NUMAI si NUMAI cu casa inchisa (termenul de sold-out mi se pare … mult prea corect politic).

M-as bucura, deci, ca atunci cand ma laud intr-un grup ca am vazut spectacolul Political Correctness, sa primesc din partea mai multor persoane din acel grup raspunsul “#MeToo”. Chiar asa, oare ce parere or avea feministele (era sa scriu altfel, dar m-am abtinut) care au initiat extrem de (in)utila campanie #NUinseamnaNU” despre acest spectacol? Chiar as fi curios.