Proorocul Ilie
de Tadeusz Słobodzianek
Traducere: Luiza Savescu si Passionaria Stoicescu
Regie: Botond Nagy
Scenografie: Irina Moscu
Dramaturg: Diana Nechit
Muzica originala: Claudiu Urse
Sound design: Claudiu Urse
Lighting design: Cristian Niculescu
Video design: Cristian Niculescu
Pregatire muzicala: Catalin Petrescu
Asistent regie: Patricia Katona
Asistent scenografie: Madalina Sandu
Asistent lighting design: Daniel Tiuntiuc
Asistent sound design: Octavian Vasile
Producator delegat: Nikita Dembinski
Regia tehnica: Silviu Negulete, Tudor Dobrescu
Sufleor: Petronela Purima
Distributie:
Ilie, prooroc de la tara: Richard Bovnoczki
Olga, pacatoasa, ulterior sfanta: Aylin Cadîr
Wiera, sfanta, ulterior pacatoasa: Florentina Tilea
Betivul: Silviu Mircescu
Rotschild, negustor din Bialystok: Emilian Marnea
Bondar, ulterior Sperietoare de pasari: Razvan Oprea
Pałaszka, ulterior Nevasta lui Pilat: Ofelia Popii
Marczuk, ulterior Soldat roman: Florin Calbajos
Hariton, ulterior Iuda: Lari Giorgescu
Aćko, ulterior Pilat: Leonard Chionac
Tinerele, ulterior sfanta Veronica: Laura Gabriela Oana, Teo Dinca
Orbul, tatal tinerelor: Vitalie Bichir
Catolicul, ulterior Irod: Mihai Calota
Vazut pe data de 18 februarie 2025 la Sala Studio a TNB
Proorocul Ilie – Opinie LaTeatru.EU
Mai demult circula o mema care teoretic era adresata celor care produc filme. Era o reteta pentru a produce un film horror. Nu mai stiu care erau primii 2 pasi, dar al treilea era memorabil: anunti ca e bazat pe fapte reale.
Acum, in epoca internetului, este mai greu sa minti. Pe vremuri, adaugai BAZAT PE FAPTE REALE, spuneai ca povestea e dintr-o tara indepartata si scapai. Nu te verifica nimeni. Acum este foarte dificil, caci poti verifica veridicitatea povestii.
Proorocul Ilie este o poveste bazata pe fapte reale, trecuta insa prin 2 filtre temporale: este povestea predicatorului Eliasz Klimowicz din Polonia anilor 30-40, insa piesa a fost scrisa de Tadeusz Słobodzianek in 1991. Ea a fost pusa in scena de Botond Nagy acum, in 2024-2025 (in 2024 au inceput repetitiile). Deci o dubla adaptare temporala, dublu filtru.
Despre ce este vorba in Proorocul Ilie si de ce este important, relevant, acest spectacol in aceasta perioada?
Pastorul unei mici comunitati rurale din Polonia (aflata la granita cu Belarus) propovaduieste Apocalipsa (Sfarsitul lumii). Locuitorii acestei localitati au impresia ca pastorul este Iisus, drept urmare isi propun sa-l rastigneasca pentru a salva intreaga omenire. Ceea ce vor ei sa faca acolo este sa reconstituie rastignirea biblica cu personajele de atunci, drept urmare cineva trebuie sa fie … Iuda. Ce anume fac efectiv ei si cum se termina totul ramane sa descoperiti singuri.
Ce anume cauta acea comunitate? Cu ce anume ar trebui sa ramanem noi? Pai ei cauta … sensul vietii. Ei vor sa faca ceva util. Vor sa nu mai stea pe margine sa se uite. Vor sa actioneze. Nu asta auzim zi de zi? Nu asta vor multi sa faca? A sta si a nu face nimic este o actiune care are si ea consecinte. Dar a face ceva inseamna automat ca faci ceva bun, util?
De ce spun ca Proorocul Ilie este un spectacol important pentru vremurile pe care le traim? Pai din simplul motiv ca traim vremuri complicate, vremuri pe care unii, mai putin fanatici religios, le considera ca fiind “apocaliptice”. Credeti ca nu avem si noi preoti care prevestesc apocalipsa? Nu doar in comunitati izolate, ci si in orase mai mici sau mai mari.
Ca interpretari, mi-au placut toti actorii, cu un mare plus pentru Richard Bovnoczki (Iisus). Un actor care nu m-a dezamagit niciodata, care nu pare a fi avut vreun rol slab.
E drept, e un spectacol greu, nu doar de inteles, ci si de urmarit. Teoretic, as zice ca ar trebui sa merg sa-l revad. Poate-l inteleg mai bine. Poate-l voi trai altfel. Poate voi fi mai atent la unele detalii. Dar cati vor gandi ca mine? Cati isi vor sacrifica alte 2 ore pentru a-l revedea?
Legat de spectatori, ca de obicei in cazul povestilor cu tematica religioasa, problema se pune care este publicul tinta. Pe de-o parte, publicul religios, credincios, s-ar putea simti lezat de ceea ce vede. Ar putea considera o blasfemie, o batjocura. Pe de alta parte, publicul ateu nu este foarte interesat de povestile religioase. Nu este in tema cu problematica in sine.
Asa ca publicul tinta ar putea, ar trebui sa fie cel moderat religios. Ori cel moderat ateu (cei care nu cred, dar cunosc multe teme si probleme teologice). Din a doua categorie ma laud, vreau sa cred, ca fac si eu parte.
Mergeti sa vedeti Proorocul Ilie la Sala Studio a Teatrului National din Bucuresti. Proorocul Ilie este un spectacol greu, dificil de inteles si de urmarit, dar extrem de actual, extrem de util pentru vremurile acestea. Care este sensul vietii ramane sa descoperiti si stabiliti singuri.