RESPIRO – Vacanta pe acoperis
dupa Matilda si groparii de Stela Giurgeanu
Regia: Corina Dragomir
Scenografie: Ileana Zirra
Costume: Bianca Popp
Video: Teona Galgotiu si Teodora Rosu
Concept si realizare afis: Ileana Zirra
Distributie:
Ada Navrot
Ioana Abur
Laura Vasiliu
Dorin Enache
Catalina Nichitin
Spectacolul RESPIRO – Vacanta pe acoperis este produs de RESPIROComp., o noua companie de teatru care aduna actori si regizori din diferite generatii. Scopul acestor profesionisti este de a vorbi prin arta lor despre temele actuale ale societatii.
RESPIRO – Vacanta pe acoperis – Opinie LaTeatru.EU
Textul Matilda si groparii mi-a placut din prima, inca de cand l-am vazut montat la TNB. Fiind montat acum ceva timp, februarie 2020 (inainte de pandemie aka inaintea erei noastre!), nu era deloc proaspat in minte, asa ca nu pot face vreo comparatie. Nu-mi mai amintesc decorul, nu-mi mai amintesc interpretarile, insa stiam desfasurarea actiunii. M-am uitat la acest RESPIRO – Vacanta pe acoperis ca la un film caruia ii facuse cineva spoiler in prealabil.
Trei cumnate sunt hotarate sa infrunte provocarile unui nou inceput. Stau toate 3 pe terasa, niciuna neavand curajul, nedorind sa intre inauntru. Cruda realitate, trecutul si prezentul deopotriva, era/u inauntru. Afara, la aer, acolo unde sunt ele, este viitorul. Ele sunt libere, toata lumea este deschisa in fata lor, insa ele stau acolo pentru ca sunt intr-un fel inca legate de trecut. Trecutul nu a disparut complet, inca le poate ajunge din urma. Inca le poate afecta.
Decorul este ultra-minimalist, compus din panze albe, pe care se proiecteaza imagini dintr-o viata anterioara.
Aparitia unui cuplu de tineri avocati, a Matildei si a sotului ei, risca sa le darame intregul univers, sa le distruga tot viitorul. Matilda este fiica uneia dintre ei, dar este dintr-o cu totul alta lume. Ea nu stie nimic, ea a fost ferita de “iad”, pentru ea lumea este una roz, una in care oamenii sunt buni.
Violenta domestica este o tema mult prea actuala in Romania. Abordarea ei comica din partea unei femei este in sine un act de curaj. Modalitatea prin care spectatorul reuseste sa se elibereze prin ras, prin care reuseste sa inteleaga profunzimea povestii si a personajelor razand (amar) de ele si de intamplarile lor, mi se pare o reusita din punct de vedere dramaturgic. Un text extrem de bine scris, premiat in 2018 drept cea mai buna piesa romaneasca scrisa in acel an, reuseste sa fie excelent pus in scena. Regizoarea Corina Dragomir deja a fost premiata la Festivalul International de Teatru Comic 7B de la Buzau, festival unde a primit premiu si Ada Navrot pentrul Soniei din acelasi spectacol.
Nu pot sa inchei fara sa subliniez ocupatiile celor 3 cumnate, toate victime ale violentei domestice: o femeie de afaceri, o intelectuala si o casnica. Ceea ce contrazice una dintre prejudecatile legate de violenta domestica: doar femeile lipsite de educatie pot fi victime ale acesteia. Daca acest stereotip ar fi valabil, ar insemna ca prin educatie problema se rezolva, ca educatia este medicamentul-minune care vindeca aceasta boala sociala. Ceea ce se dovedeste a fi neadevarat nu doar prin prisma acestui spectacol, ci si la modul general, in societate.
Un ultim aspect, poate relevant: Sala Arcub Gabroveni, din Centrul Vechi, mi-a displacut primele dati cand am intrat in ea. Scaune nu foarte comode, o sala cumva ciudata, cu un vibe pe care atunci l-am receptat drept negativ. Am fost acolo si la cateva conferinte, senzatia era cumva asemanatoare.
Insa dupa 3 spectacole foarte bune vazute acolo, in ordine cronologica vizionarii lor Cineva are sa vina, Bazinul de nord si acest RESPIRO – Vacanta pe acoperis, pot spune ca vad cu alti ochi acest teatru, aceasta cladire. Parca are alt vibe. Am alte amintiri de aici.
Deci da, sintagma omul sfinteste locul se aplica si la teatre. Evident, exista sali care-mi displac, care au acustica proasta, pe care nici 10 armate de oameni misto nu le pot transforma in ochii mei in ceva bun. Placut.
Per total, mi-a placut mult RESPIRO – Vacanta pe acoperis si incepe sa-mi placa din ce in ce mai mult repertoriul ARCUB. Sper s-o tina tot asa, sa ma surprinda in continuare cu spectacole bune!