Romeo si Julieta corect politic – TNB

Romeo si Julieta corect politic de/dupa William Shakespeare
Traducere: Violeta Popa
Regie: Yuri Kordonsky
Asistent regie: Patricia Katona
Decor: Dragoş Buhagiar
Asistent decor: Vladimir Iuganu
Costume: Dragoş Buhagiar,Ioana Smara Popescu
Coregrafie: Florin Fieroiu
Distributie:
Lord Capulet: Ioan Andrei Ionescu
Lord Montague: Mihai Calota
Lady Capulet: Costina Cheyrouze
Lady Montague: Victoria Dicu
Julieta: Crina Semciuc
Romeo: Ionut Toader
Tybalt: Florentina Tilea
Mercutio: Marius Manole
Hero: Ada Gales
Benvolio: Lari Giorgescu
Paris: Emilian Marnea
Susan: Cosmina Olariu
Rosaline: Rodica Ionescu
Abraham: Eduard Adam
Sampson: Florin Calbajos
Parintele Lorenzo: Razvan Vasilescu

Romeo si Julieta corect politic – Opinie LaTeatru.EU

Daca as judeca spectacolele dupa public, ar trebui sa iau in considerare trei factori:
– Reactiile spectatorilor din timpul spectacolului (rasete, plansete, mirare, consternare, plictiseala);
– Numarul spectatorilor care parasesc sala in timpul reprezentatiei;
– Aplauzele de final (durata, intensitatea, figurile oamenilor la finalul reprezentatiei).

Am spus deseori si nu ma razgandesc: am incredere mai mare in premiile date de public decat in cele date de un juriu. Daca as fi dramaturg ori regizor, as prefera sa fiu judecat de spectatorii simpli in dauna unui juriu.

Si, totusi, publicul nu este perfect. Niciodata. Iar anumite teatre, cu sau fara voia lor, si-au format un anumit public. De cele mai multe ori e de bine, uneori, insa, acest lucru se intoarce impotriva ta.

TNB-ul are renumele seriozitatii. Inca sunt spectatori in acest oras care considera ca un actor este cu adevarat implinit atunci abia atunci cand ajunge pe scena Nationalului Bucurestean. Totodata, ei vad acest teatru ca pe un filtru: nu-si permite TNB-ul sa aiba chiar orice pe scenele sale.

In acelasi timp, exista un public, cam acelasi cu cel descris in paragraful anterior, care considera ca piesele clasice nu trebuie batjocorite. Spectatori care nu accepta adaptarile prea libere, care nu sunt de acord cu muzica rock, blugi, pantaloni de piele ori fuste scurte. Sa nu mai zic de sacrilegiul de a te abate de la firul narativ, scoaterea ori adaugarea de personaje fiind, in ochii acestora, strict interzisa.

Cand adaptarile prea libere se petrec pe scena teatrelor clasice, in fata unui astfel de public, au loc situatii ciudate. Dubioase. Exact ce am vazut ca s-a intamplat miercuri seara. Pe scurt: au plecat multi spectatori din sala in timpul reprezentatiei. Cei mai multi fugari din cate spectacole am vazut eu pana acum.

Si mai multi aveau figuri consternate, uluite, socate de-a dreptul. Si, sa ne intelegem, nu doar spectatori in varsta, ci si tineri. Am vazut tineri si mai ales tinere, studente la teatrologie (din ce am tras cu urechea), care avea o figura total socata pe tot parcursul reprezentatiei. Nu au putut sa rada absolut deloc si erau socate inclusiv cand auzeau rasete in sala. Acum, pe bune, cand vezi 2 actori ca inhaleaza heliu si vorbesc, ce ar trebui sa faci? Sa plangi?

Cum este spectacolul? De ce i-am zis Romeo si Julieta corect politic? De ce au plecat spectatorii din sala? Sunt ei de condamnat?

Ca sa va explic toate modernitatile (era sa zic mondenitatile si nu eram deloc departe de adevar), ar trebui sa va stric farmecul vizionarii spectacolului. Ar insemna sa fac spoiler, ca sa folosesc un termen cinefil.

Pentru ca trebuie, totusi, sa-mi justific titlul, va spun ca nu intr-un singura privinta, nu din pricina unui singur moment, acesta se justifica. Este pe deplin justificat, chiar daca, din punctul meu de vedere, Romeo si Julieta corect politic 100% ar fi, de fapt, Romina si Julieta. Ori Romeo si Julien.

Va mai spun doar atat: preotul Razvan Vasilescu nu are straie preotesti. Este un preot atipic. Nu l-as incadra nici macar in modern. Nu intamplator va vorbesc despre el, caci numele lui mi-a atras atentia prima oara. A jucat in mai multe filme rolul de preot, drept urmare mi se parea cel mai potrivit pentru acest rol. Cel mai preot dintre actori. Ce a iesit va las pe voi sa descoperiti. Bun sau rau, ramane sa decideti voi. Eu, ca ateu convins, spun doar ca nu prea e preot.

Acum, intrebarea pe care mi-am pus-o deseori este cum ar reactiona dramaturgul daca ar vedea ce a ajuns din piesa lui. Cat de fericit ar fi Shakespeare daca ar vedea aceasta montare? Din punctul meu de vedere, eu cred ca ar fi foarte fericit. Eu cred ca s-ar bucura mult mai mult de aceste montari decat de cele clasice. Daca acolo unde este el sta toata ziua si se uita la montarile pieselor lui, presupunand ca asta face acolo, nimic altceva, atunci sa fiti siguri ca aceste adaptari il binedispun. Il scot din rutina.

Pe bune: eu nu am vazut niciodata dramaturgii drept niste oameni incuiati. Dimpotriva. Ori, cine stie, poate n-am cunoscut eu indeajuns de multi. Din pacate, insa, nu acelasi lucru il pot spune despre critici. Ma rog, despre majoritatea criticilor. Iar viitorii critici, studentii la teatrologie, se pare ca invata ce nu trebuie de la cei mai in varsta. La concluzia asta am ajuns, din pacate, de mai mult timp, nu este o parere legata DOAR de acest Romeo si Julieta corect politic.

In final, ramane cum am stabilit (inca din titlu): pentru mine aceasta adaptare va ramane Romeo si Julieta corect politic. Nici cel mai bun, nici cel mai rau, dar cu siguranta cel mai creativ si mai diferit vazut pana acum. Si cel mai amuzant, oricat de ciudat vi s-ar parea sa radeti la o montare a acestei tragedii. Ramane sa decideti voi daca sa mergeti sau nu sa-l vedeti. Si ramane un semn de intrebare, daca teatrele ar trebui sa puna sau nu avertismente privitoare la adaptarile prea libere. Eu, unul, le-as pune sub forma unor avertismente de genul Interzis spectatorilor incuiati la minte. Dar poate sunt eu prea drastic 🙂 (daca doriti o cronica mai serioasa, desi spectacolul este departe de a fi serios, gasiti pe Bookhub.ro)

ps: Am uitat sa va zic de spectatori: cei care au plecat de la acest Romeo si Julieta corect politic nu sunt de condamnat. Este doar un tip de public cu care nu voi rezona niciodata. Unii dintre ei au fost formati de criticii pe care vi-i descriam mai sus. Ori, poate, este vorba de felul unor oameni de a fi.

ps2: Am uitat sa va spun si ca in acest Romeo si Julieta corect politic am intalnit cea mai sexy Julieta din cate am vazut (interpretata de Crina Semciuc). Atat ca imbracaminte, cat si ca atitudine. Nu stiu cat de gresit vi se pare voua, unii spectatori au … savurat-o 🙂