Romeo si Julieta din Coreea – Shakespeare 2018

Romeo si Julieta
dupa un text de William Shakespeare
Distributie:
Calugarul Lawrence – Chung Jingak

Mercutio – Song Youngkwang
Julieta – Jeong Jeeyoung
Doica – Yoo Jaeyeun
Capulet – Yi Sung Yol
Lorenzo – Chung Jingak
Spiterul, suita lui Romeo – Jo Wonjun
Tybalt – Kim Bonghyun
Balthazar – Jo Wonjun
Doamne, suita lui Romeo – Cho Youjin
Romeo – Lee Shinho
Călugărul John – Jang Wonjun
Doamne, Lady Capulet – Lim Jooeun
Printul Escalus – Lee Byungyong
Suita lui Tybalt, Paris – Lee Keun Hwan
Suita lui Tybalt – Son Hyoun Woo /Wi Da Eun
Lady Montague – Bak Hyun Jeong
Doamne, suita lui Tybalt – Kim Ja Yeon
Montague – Hong Seong Hwan
Suita lui Romeo – Yun Jeonguk
Doamne – Kim Seulgi / Park Narin /Yu Jian / Sato Kayoko / Wi Da Eun /Hwang Bo Yeon / Shin Ji Eun / Kim Ja Yeon
Muzica: Cha Da Hye, Kim Ha Kyung, Kim Eun Kyung, Jung Ui Gyun
Costumele: Lee Seung Moo
Coregrafia: Kang Eun Ji
Light-design: Lee Kyung Cheon
Scenariul si regia: Oh Tae Suk
Vazut in cadrul Fest(in) pe Bulevard – Festivalul Shakespeare la Teatrul Nottara – 2018

Romeo si Julieta din Coreea – Opinie Lateatru.Eu

 

 

Daca m-ati fi intrebat acum cativa ani, sa zicem 3 ani, cum ar fi sa vad mai multe puneri in scena ale aceleiasi piese, as fi zis ca nu-s pentru mine. Ca-i plictisitor. Ca textul este mai important.

Daca intrebi criticii, insa, acestia-ti vor spune ca textele clasice, in special Romeo si Julieta, sunt o continua provocare pentru regizori. Ca aici se vede arta unui regizor: in a face interesant un text pe care-l stie toata lumea. In a-si etala creativitatea.

Dati-mi voie sa spun ca, vazand spectacolul Romeo si Julieta din Coreea, mi-am dat seama cata dreptate au criticii. Mi-am dat seama cat de mult poti inova avand la baza un text clasic.

Si tot ca o revelatie, mi-am dat seama cat de UNIVERSAL este Shakespeare. Caci, fara sa modifice fundamental textul, au reusit sa faca un spectacol 100% coreean. Te simteai in Coreea, aveai impresia ca textul a fost scris de un coreean.

Caci, in sens invers, textul nu are ceva pur italian ori pur britanic in el. Este un text universal, drept urmare ar putea fi la fel de bine frantuzesc, german, chinezesc, american ori … romanesc.

Mi s-a povestit ca la un moment s-a jucat, la Timisoara, o montare in care Romeo si Julieta faceau parte din 2 familii de etnii diferite: unul era bosniac, celalalt era sarb.

Ce m-a impresionat, socat de-a dreptul, a fost interactiunea cu publicul. Actorii japonezi chiar au invatat cateva cuvinte in romaneste. Au dovedit un respect deosebit pentru publicul roman. E drept, au avut doua reprezentatii, una la Craiova, in festival, si o a doua la selectia din festival oferita de Teatrul Nottara pentru publicul bucurestean.

Si iarasi un lucru socant, ma rog, pentru cei care n-au vazut spectacolul, este cat de amuzant au fost multe scene pentru public. Am dubii ca au fost gandite a fi amuzante, dar noua, romanilor, asa ni s-au parut. Sau asa au fost gandite?

Ce stiu, insa, cu siguranta, este ca la final sala a aplaudat in picioare minute in sir. Iar actorii nu stateau pur si simplu tinandu-se de mana, plangand sau razand, ci erau pregatiti cu o coregrafie speciala. Ceea ce-mi doresc sa vad mai des si-n spectacolele de la noi (nu zic ca nu se intampla, zic ca se intampla prea rar).

Despre regizor am aflat ca e o legenda in tara lui, un fel de Ciulei, asa cum a fost caracterizat de o doamna critic inainte de spectacol.

Daca vedeti pe undeva ca se mai joaca acest Romeo si Julieta din Coreea, mergeti degraba sa-l vedeti. Felicitarile mele se duc, insa, si catre Teatrul Nottara, care a decis sa ofere publicului bucurestean cateva spectacole. Daca la Craiova n-am mai ajuns, macar pe-astea de aici, din capitala, sa le vad.

Lasă un răspuns