Santaj
dupa Ludmila Razumovskaia
Regia: Florin Grigoras
Distributia (din data de 28 iunie 2026):
Elena Sergheevna – Julieta Georoiu
Lida – Sandra Boroghina
Volodea – Alexandru Rebeja
Pasa – Luca Udateanu
Vitea – Razvan Calin
Vazut pe data de 28 iunie 2026, la Sala Mare (Sala Radu Beligan) a Teatrului de Comedie, in cadrul Festivalului Independent La Mustata #2
Santaj – Opinie LaTeatru.EU
Am avut-o recent la interviu pe Julieta Georoiu (inca nu a aparut, va aparea peste vreo 4 saptamani), fondatoarea si coordonatoarea scolii de teatru Victory of Art, care mi-a recomandat cu caldura spectacolul Santaj. Acest spectacol s-a jucat la Teatrul Metropolis si la Teatru Infinit, in el joaca mai multi fosti cursanti ai scolii de actorie alaturi de … profesoara lor (care in spectacol are fix rol de profesoara), insa eu l-am vazut la Teatrul de Comedie, in cadrul editiei a doua a Festivalului Independent La Mustata.
Povestea spectacolului, pe scurt, este urmatoarea: 4 elevi se duc seara acasa la profesoara lor de matematica. Pretextul a fost ziua ei de nastere. Cei 4 au dorit sa-i faca un cadou (un set de pahare de cristal), insa scopul lor principal era altul: sa faca rost de cheia incaperii unde erau incuiate lucrarile lor. Nu e clar ce lucrari erau acelea, hai sa zicem ca era bacalaureatul (desi nu parea a fi chiar bacul). Cert este ca unii dintre elevi nu scrisesera nimic, asa ca riscau sa pice. In plus, niciunul dintre ei nu voia sa urmeze o cariera care sa necesite cunostinte avansate de matematica.
Nu va spun ce anume fac acesti 4 elevi si cum se termina totul, va trebui sa descoperiti singuri toate acestea. Insa trebuie sa va spun ceva: am mai vazut in trecut nu una, ci doua montari ale acestui text. Prima a fost montarea lui Andrei Majeri de la Teatrul din Baia Mare (numita Draga Doamna Profesoara), iar a doua a fost montarea Teatrului In Culise si a Teen Media Academy numita Ultima zi din viata mea (rebotezata ulterior Santajul). Fara sa intru in detalii, urasc spoilerele din suflet, trebuie sa va spun ca finalul era diferit la fiecare dintre ele. Ceea ce pentru mine a fost perfect, caci fiecare dintre ele m-a surprins in felul ei.
Revenind la montarea celor de la Victory of Art, botezata Santaj, simt nevoia sa subliniez un lucru esential: textul se preteaza la a fi montat cu tineri, studenti ori chiar adolescenti. Cei 4 tineri care au fost pe scena (inteleg ca-s roluri dublate, ca nu joaca doar ei) au jucat extrem de natural, extrem de intens. Julieta Georoiu, profesoara, este perfecta in acel rol SI pentru ca diferenta de varsta este clara intre ea si elevi. Dar sa-i luam pe rand, pe fiecare-n parte:
- Cel mai mult si mai mult mi-a placut de Razvan Calin, care a facut un betiv PERFECT, IDEAL. Aici am un comentariu un pic mai lung de facut. Ideea este ca nu am cunoscut la viata mea nebuni, nu am fost niciodata in vizita la vreun spital de psihiatrie, asa ca atunci cand vad vreun personaj nebun pe scena nu am niciun REPER. Insa oameni beti am vazut, am si trait astfel de stari. Drept urmare, am repere clare atunci cand vad pe scena un personaj beat. In majoritatea cazurilor, sunt profund nemultumit de modul in care este el jucat. Motivele pentru care aceste roluri nu sunt jucate corespunzator sunt, cred eu, in numar de 3: fie oamenii nu au trait niciodata astfel de stari si nici nu au intalnit persoane aflate intr-o astfel de stare (“joaca din auzite”), fie joaca intentionat mai “soft” (sa nu “sperie” spectatorii; pe bune ca am auzit asta), fie pentru ca-n joaca intentionat “burlesc”, “peiorativ”. Drept urmare, rar de tot am vazut un betiv jucat “ca la carte”, asa cum joaca aici Razvan Calin. Sincere felicitari pentru rol.
- Alexandru Rebeja este “capo di tutti capi”, este cel care a pus la cale totul. Are o interpretare excelenta, insa este in acelasi timp naiv. Este o interpretare perfecta a unui rol altfel extrem de greu.
- Al treilea baiat, Luca Udateanu, “dostoievskianul”, a avut si el o interpretare solida. Convingatoare. Oricum, cei 3 baieti ies clar in evidenta. Ei dau tonul, ei dicteaza ritmul
- Nu am nimic de reprosat actritei Sandra Boroghina, tanara Lida, in cazul ei este vorba strict de rol. Ea este cumva in plan secund, personajul ei ii lasa pe baieti sa se desfasoare. De asta i-am apreciat mai mult pe ei, in special pe “Capo di tutti capi”, care a avut o interpretare cu adevarat magistrala.
- Acum cateva cuvinte despre Doamna Profesoara Elena Sergheevna (interpretata de Julieta Georoiu). De la ea erau cele mai mari pretentii, cele mai mari asteptari. Pe care, spre cinste ea, nu doar ca le atinge, dar le si depaseste. Este probabil cea mai buna profesoara vazuta in acest rol. Ea are ATITUDINE de profesoara, privire de profesoara, gesturi de profesoara. Este este PROFESOARA cu majuscule! Ea chiar parea ca se uita tot timpul la elevii ei cu ochi de profesor. Serios: rolul este extrem de greu, acolo trebuie sa fie nu doar un actor (ma rog, o actrita), ci si un profesor. Detaliile fac diferenta.
O singura mentiune inainte de final, simt nevoia sa subliniez inca o data acest aspect: toti 4 sunt FOSTI cursanti Victory of Art, in momentul de fata sunt studenti ori absolventi de actorie. Insa cu siguranta au pastrat legatura, sunt prieteni, caci pe langa interpretarile individuale foarte bune ei au dat dovada si de o foarte buna coeziune de grup. Nu sunt doar 4 (de fapt 5, cu Julieta) actori foarte buni, ci sunt o echipa foarte buna. Sunt curios cum arata spectacolul cu Petru Georoiu si Luca De Mezzo, cei 2 dubland fix rolurile cheie ale spectacolului (“Capo di tutti capi”, respectiv “Betivul”). Sper ca stagiunea viitoare sa-l vad si cu cei 2.
Mergeti sa vedeti Santaj, inteleg ca se va juca si stagiunea urmatoarea, mergeti sa vedeti teatrul independent. Si nu ocoliti spectacolele scolilor de actorie, uneori tinerii si adolescentii fac roluri mai bune decat adultii, mai ales atunci cand sunt alesi in povesti unde varstele lor chiar sunt cele potrivite. Sincere felicitari tuturor!