Secretul fericirii – Godot Cafe-Teatru – FEST-FDR 2016

Secretul fericirii de Alexandru Popa
Regia: Vlad Zamfirescu
Distributie: Vlad Zamfirescu, Irina Velcescu, Dan Bordeianu
Scenografia si afisul – Bogdan Spataru
Locatie: Apartine de Godot Cafe-Teatru, vazut in cadrul FEST-FDR 2016 (in Studio Utu Strugari din cadrul Teatrului National Mihai Eminescu din Timisoara)

Secretul fericirii – Opinie LaTeatru.EU

Cand eram mic credeam in legea compensatiei. Era promovata intens de comentatorii sportivi, se referea la arbitraje in special (esti furat in etapa a X-a si avantajat in etapa a XI-a), insa eu eram convins ca ea de fapt se aplica peste tot. Invatasem si la fizica si chimie de principiul ala cu Nimic nu se pierde, totul se transforma. Cumva, confirma ceea ce credeam eu.

Fericirea nu e deloc un concept usor. Este oricum un concept filosofic, nu exista inca o definitie universal valabila a fericirii. Totusi, este fericirea compensatorie? Pentru fericirea ta sufera cineva in alta parte? Eu as zice ca da, dand si cateva exemple, desi n-as putea baga mana-n foc ca asa ceva se intampla chiar in toate cazurile. Sa va dau, totusi, exemplele promise:

• Competitiile sportive. La cum se manifesta suporterii si sportivii, ai zice ca sunt momentele de maxima bucurie. Fericirea suprema. De altfel, atunci cand este intrebat un fotbalist care este cel mai FERICIT moment din viata sa, va zice, invariabil, un moment castigator: cupa mondiala, UCL, ceva. Problema este ca fericirea suprema a acelui jucator s-a suprapus cu o dezamagire profunda a altora. Pentru ca cineva sa castige, altcineva trebuie sa piarda. Pe cat de mare este bucuria castigarii, pe atat de mare este si tristetea infrangerii.
• Sa luam alt exemplu: sa zicem ca viata unei persoane a fost salvata in urma unui transplant de rinichi. In teorie, nimeni nu e trist cand o viata este salvata. Toata lumea este fericita, toata lumea are de castigat. In practica, daca stam un pic sa ne gandim, lucrurile nu sunt deloc asa: pentru ca un organ sa fie disponibil fie a murit cineva, fie cineva si-a donat un rinichi din saracie. Deci bucuria ta vine in urma nefericirii altora. Totodata, ganditi-va la acele liste de asteptare. Nu toata lumea primeste organul mult dorit. Unii mor pana sa primeasca organ compatibil. Deci, din nou, viata cuiva a fost salvata, insa altii, in urma unor criterii mai mult sau mai putin subiective, au avut de suferit.
• Inca un exemplu: bucuria de a fi fost admis la o facultate, la un doctorat ori de a fi fost angajat. Bucuria este cu atat mai mare cu cat concurenta a fost mai mare. Aici lucrurile sunt clare: exista niste oameni care au picat. Bucurosi? Absolut deloc.

Ma opresc cu exemplele, mentionand doar ca inca nu mi-a venit in cap un exemplu contrar. As spune ca acesta nu exista, nu exista decizie ori situatie in urma careia absolut toata lumea de pe aceasta planeta, in acelasi timp, sa fie fericita (ganditi-va, de exemplu, la ideea de razboi: chiar si cand un razboi este evitat exista persoane care nu sunt fericite cu acest lucru). Nu va ganditi la fericire ca la ceva absolut, ca fericirea presupune doar facerea de bine. Exista persoane care-si bazeaza fericirea pe nefericirea altora (intr-un mod direct ori indirect: ganditi-va la cei ce lucreaza in industria armelor, ca sa raman la exemplul din acest paragraf).

Am dezvoltat aceasta idee poate prea mult, desi ea nu este singura idee din spectacolul Secretul fericirii. Este ideea de baza, spusa printr-o poveste absolut fabuloasa, insa mai sunt si alte idei. Pe acestea le veti descoperi singuri, orice altceva v-as spune eu ar fi spoiler.

Va spun doar ca Secretul fericirii se joaca in Bucuresti, la Godot Cafe-Teatru, insa eu l-am vazut in Timisoara, la Fest-FDR 2016. Probabil va fi jucat si prin alte festivaluri. Este tipul de spectacol pe care nu trebuie sa-l ratati din foarte multe motive.

Apropo, sa nu va asteptati chiar sa gasiti Secretul fericirii. Nu este un spectacol de tipul cartilor Zece pasi pentru fericire. Asta in cazul in care cineva chiar are impresia ca poti rezolva o problema filosofica atat de profunda in 2 ore.

Cam atat despre Secretul fericirii. Poza cover a articolului apartine fotografului Adrian Piclisan (TNTm), cealalta fiind luata de pe site-ul teatrului Godot.. Salutari TEATRALE tuturor!