
Steaua fara nume
de Mihail Sebastian
Regie: Ovidiu Ianu
Decorul: Oana Novicov
Costume: Monica Florescu
Distributie:
Vlad Logigan
Gratiela Teohari Duban
Tania Popa
Andrei Duban
Daniel Nuta
Ovidiu Ianu
Vazut pe data de 18 ianuarie la Sala Gloria
Steaua fara nume – Opinie LaTeatru.EU
Steaua fara nume este unul dintre textele pe care le-as vedea oricand, oriunde, cu orice distributie. Textul e mult prea bun pentru a o da in bara. Este atemporal, este bine scris, merge la sufletul oricui. Este usor de inteles pentru oricine, chiar daca este deosebit de profund. La el rad atat adultii, cat si cei mai putin maturi. Copiii.
Pe mine m-a atras Steaua fara nume, putea fi cu orice distributie, insa va spun sincer: Vlad Logigan este cel mai bun profesor Marin Miroiu din cati am vazut. Din absolut TOATE punctele de vedere!
Sa ne intelegem: este tipul de rol care nu are o varsta anume, poti pune un profesor Miroiu foarte tanar, dar poti pune si un Miroiu extrem de experimentat si de matur. Vlad Logigan are 41 de ani, inca pare tanar, dar varsta din buletin tinde sa-l contrazica. Probabil este la varsta ideala pentru teatru: cu putin machiaj poate juca atat roluri mai tinere, de 30 de ani, dar si roluri mult mai mature. Este indeajuns de versatil incat sa se plieze si pe unele, si pe altele.
In acest caz, fiind cumva un pic intre varste, pare un profesor Miroiu perfect. Nici foarte tanar, nici foarte batran; indeajuns de matur, experimentat si citit, dar nu atat de batran. Evident, trebuie si ceva imaginatie. Oare daca nu as fi cautat pe Google, ce varsta mi-as fi inchipuit ca are actorul? Dar personajul acestei montari (atentie: NU AL PIESEI, habar n-am daca in text se precizeaza sau nu varsta exacta a personajelor)?
O a doua interpretare senzationala este a Taniei Popa in rolul domnisoarei Cucu. Acel tip de profesoara acra, de moda veche, securista la figurat, caci la propriu era imposibil atunci cand a fost scrisa piesa, Domnisoara Cucu inca mai poate fi intalnita in scolile patriei. Poate mai mult in provincie decat in Bucuresti, dar inca in activitate.
In provincie, in special in orasele mici (urbanul mic, cum se spune pe posturile politice), exista profesori care se duc in punctele cheie ale orasului pentru a vedea ce elevi sunt pe acolo: prin discoteci, prin carciumi, pe la Casa de Cultura. Uneori elevii nu patesc efectiv nimic. Este vorba pur si simplu de dorinta de-a dreptul bolnava a unor oameni DE A AFLA, vor sa stie absolut tot ce misca in acel oras.
Al treilea personaj excelent interpretat este Mona (Gratiela Teohari Duban ii da viata). Pentru cine stie desfasurarea actiunii, aparitia Monei trebuie sa aduca LUMINA, este un INGER care da peste cap viata micutului oras. Aici, in acest rol, trebuie sa joace tot timpul actrite extrem de sexy, care sa acapereze toate privirile. In acest caz, frumoasa Gratiela era imbracata intr-o rochie alba cu sclipici, pana-n pamant. Deloc vulgar, dar care fura privirile. Ma bucur ca regizorul a optat pentru asa ceva, am vazut de vreo 2 ori alegeri PROVOCATOARE pentru tinuta Monei. Alegeri care puteau fi caracterizate lejer drept vulgare.
Nu vreau sa va vorbesc despre decor ori despre alte alegeri regizorale. Vreau doar sa mai subliniez ceva, in cazul in care nu ati observat: Ovidiu Ianu este atat actor (jucand rolul impiegatului, sefului garii), cat si regizor. Pare perfect potrivit pentru acel rol. Si-a ales excelent rolul, ca sa zic asa.
Mergeti sa vedeti Steaua fara nume a companiei private Wonder Theatre. Ma rog, eu va sfatuiesc sa mergeti sa vedeti ORICE montare a textului. Fabulos text, senzationale 3 dintre interpretari, sigur nu veti regreta alegerea facuta. Si daca sunteti elevi ori parinti de elevi, feriti-va de profesoare tip Doamna Cucu. Sau dimpotriva: aveti curajul sa le infruntati. Eu unul le urasc din suflet! Ceea ce va indemn si pe voi sa faceti!