Taximetristi – Teatrul Apollo 111 – FEST-FDR 2019

Taximetristi de Bogdan Theodor Olteanu si Adrian Nicolae
Distributie:
Alexandru Ion
Rolando Matsangos
Maria Popistasu
Victoria Raileanu
Paul Nistor / Alex Chindris
Ana-Maria Guran / Mădălina Stoica
regia: Bogdan Theodor Olteanu
scenografia:
Alexandra Panaite
costume:
Sonia Constantinescu
Anca Miron
muzica:
Alex Bala
lumini:
Marius Nitu
asistenta regie:
Gabriela Piturlea / Ada Gabor
grafica decor:
Oana Barbonie/Elena Smantana
Grafica: Bogdan Iordache
Foto afis: Adi Tudose
Foto spectacol: Catalin Georgescu
produs de:
TETA
Vazut la Sala Mare a Teatrului National din Timisoara, in cadrul FEST-FDR 2019

Taximetristi – Opinie LaTeatru.EU

Despre taximetristi am spus dintotdeauna: nu ai cum sa ramai cat de cat normal daca muncesti atata. Deseori am spus ca oricat de naspa ar fi un sofer, si sunt, problema nu e la ei. Daca priviti un pic imaginea de ansamblu va dati seama ca un om care munceste 16 ore pe zi, mai ales de noapte, care ajunge acasa dimineata si singurul lucru pe care-l face e sa doarma, nu are cum sa fie un om fericit. Ce relatie poate avea, ce fel de viata sociala poate avea?

Nu stiu daca ati observat ori daca v-ati gandit vreodata la asta, insa in Bucuresti cele mai mari probleme le ai NOAPTEA cu taxiul. Taximetristii de noapte par din ce mai in ce mai des specii distincte. Repet, daca stai sa te gandesti si incerci sa te pui in locul lor, s-ar putea sa incepi sa-i intelegi.

Ceea ce vedem noi, comportamentele acelea reprobabile, sunt efectele. Unii nu rezista si se apuca de altceva, altii se dezumanizeaza treptat.

In spectacolul Taximetristi vedem tura completa de noapte a doi prieteni. Unul insurat, caruia nu-i merge deloc bine relatia, si un altul mai tanar singur, dar cu gura mare si plin de glume care de care mai spurcate si incorecte politic.

Nu va zic ce fel de clienti intalnesc, nu va zic cum se termina totul, insa trebuie sa scot in evidenta cateva aspecte:

1. Nu stiu cate au inteles din spectacol timisorenii. Spectacolul te plimba din Berceni pana-n Rahova, din Unirii pana-n Pantelimon, din Dorobanti pana-n Baneasa. Chiar daca el are sens si fara sa stii acele locatii, acele cartiere, te simti altfel cand inchizi ochii si incerci sa-ti imaginezi efectiv cursa. Incerci sa vizualizezi traseul, cam pe unde ar putea fi locatia. E un spectacol gandit in Bucuresti, de care se pot bucura pana la capat doar bucurestenii.
2. Se vorbeste la un moment dat despre homosexuali. Nu stiu cum sa va spun, dar sunt foarte multi oameni care fac misto de homosexuali si-i injura fara sa aiba ceva cu ei. Daca intalnesc efectiv unul nu-l vor scuipa in fata, ci chiar vor vorbi normal si civilizat cu el.
3. Taximetristul mananca shaorma noaptea si bea multa cafea. Este un lucru deja stiut. As completa cu faptul ca bea musai cafea proasta.
4. Eu merg destul de rar cu taxiul, drept urmare tin minte discutiile pe care le am cu soferii si tin minte daca nimeresc acelasi sofer de 2 ori. Tin minte ca la un moment dat am nimerit la distanta de 2 zile acelasi sofer, luat din acelasi loc. El nu m-a recunoscut pe mine, dar eu pe el da. I-am zis si de discutie si parea foarte revoltat ca-mi marturisise atatea chestii. Era revoltat, de fapt, ca le-am tinut minte. “Discutam si eu asa, nu credeam ca le veti nota acolo in creier”. La a doua cursa a refuzat sa mai scoata o vorba.
5. Foarte bune interpretarile, foarte credibile. Sigur ati intalnit acest gen de taximetristi, iar daca sunt taximetristi printre spectatori, sigur au intalnit acel gen de clienti. Nu va zic mai multe.

Va spun doar ca spectacolul Taximetristi se joaca-n Bucuresti la Apollo 111, loc unde mai mult ca sigur taximetristii nu stiu sa ajunga. Ma rog, daca le ziceti Palatul Universul s-ar putea sa stie. In Timisoara, insa, s-a jucat in Sala Mare a Teatrului National, la Opera. Deci toti taximetristii au stiut sa ajunga, daca au avut comenzi in acest sens. Eu nu m-am dus cu taxiul, insa nu am fost atat de arogant incat sa merg cu UBER pana la acest spectacol 🙂 Voi mergeti sa-l vedeti, oriunde s-ar juca. Merita.

PS: Nu e neaparat despre spectacolul Taximetristi, ci o observatie generala: in festivaluri, spectacolele teatrelor mici, daca nu au un nume mare pe afis, ca actor ori ca regizor, nu umplu salile. Daca acelasi spectacol ar fi avut scris TNB in dreptul sau, sala ar fi fost mult mai plina. Nu e o critica la adresa spectacolului, este o constatare. La alte festivaluri situatia este cu atat mai grava, unele spectacole foarte bune se joaca cu sala aproape goala atunci cand afisul nu straluceste.