The Sunset Limited

The Sunset Limited de Cormac McCarthy
Regia: Andrei Grosu, Andreea Grosu
Distributie: Richard Bovnoczki si Serban Pavlu
Locatie: Teatrul UnTeatru

The Sunset Limited – Opinie LaTeatru.EU

Despre sinucigasi am avut dintotdeauna o parere proasta. In principiu, un film sau un spectacol despre sinucidere si sinucigasi ma lasa rece. The Sunset Limited este mai mult decat atat.

Despre religie si oamenii religiosi iarasi am o parere proasta. Sunt unii oameni foarte destepti, pentru care am tot respectul, sunt oameni simpli, extrem de buni, pentru care am tot respectul, dar marea masa a credinciosilor este formata din oameni extrem de incuiati. Si, contrar invataturilor crestine, oameni extrem de rai. Tot in principiu, un film sau un spectacol despre religie ma lasa rece. Si din acest punct de vedere, The Sunset Limited este mai mult decat atat.

Un profesor vrea sa se arunce in fata trenului, fiind salvat de un necunoscut. Necunoscutul este un om religios, trecut si pe la inchisoare. Discutia dintre cei 2 abordeaza teme dintre cele mai diverse: viata, moarte, religie, carti, numere. Abordeaza totul, fara sa abordeze chestiunile elementare ale unei conversatii: nu vom afla nici cum ii cheama pe cei 2, nici foarte multe despre ei. Profesorul e doar profesor, fara sa stim ce preda si unde preda (la scoala? la liceu? la facultate?). Despre salvator stim doar ca a facut inchisoare pentru crima, fara sa aflam detalii in acest sens.

Cat de profunda poate fi discutia dintre 2 oameni care nu se cunosc deloc ramane sa descoperiti singuri.

Acum, trebuie sa va zic ca exista si un film bazat pe acelasi text. Din multe puncte de vedere, filmul pare mai logic. Are acelasi titlu, The Sunset Limited, si este disponibil pe platforma HboGo. In film ii avem pe Samuel L. Jackson (in rolul salvatorului credincios) si pe Tommy Lee Jones in rolul profesorului.

Acum, trebuie sa va zic 4 diferente fundamentale intre spectacolul de teatru si film. Va las pe voi sa decideti invingatorul:

1. In film toata actiunea se petrece acasa la salvator. El locuia fix in gara, din camera sa se vad si se aud trenurile. In spectacolul de teatru actiunea se petrece pe peron. Decorul schimba extrem de mult datele problemei. Sa va dau un hint: in film, profesorul nu poate pleca pentru ca usa este inchisa. In spectacolul de teatru totul se petrece pe peron, nimeni si nimic nu-l impiedica pe acesta sa plece. Schimba cu totul datele problemei, nu?
2. Astfel de filme ori de spectacole se bazeaza pe jocul actoricesc. Iar aici preferintele mele sunt impartite. In rolul salvatorului il prefer clar pe americanul Samuel L Jackson. In spectacolul de la UnTeatru avem un … roscat. Un negru, iesit din inchisoare, foarte religios, locuind intr-o camaruta saracacioasa, mi se pare stereotipic. In spectacolul de teatru, Richard Bovnoczki are un rol foarte bun, dar departe de prestatia celebrului actor american. Pe de alta parte, Serban Pavlu, ca profesor, mi se pare peste mult mai celebrul Tommy Lee Jones. Mai convingator, mai isteric, mai rece, mai expresiv.
3. Dialogurile sunt 80% pastrate in spectacolul de teatru, diferentele aparand fie la traducere (in film, traducatorul HBO prefera sintagma PUSCARIE, in timp ce pe scena auzim FACULTATE, un termen mult mai amuzant si, cumva, mai aproape de adevar), fie din cauza actorului (erau cateva replici pentru si despre negri, care au disparut in spectacolul de teatru; ma gandesc ca poate ar fi trebuit sa gaseasca un actor negru, pentru a fi ca-n film, pe de alta parte, in afara de Cabral, care nu e actor de teatru, nu stiu ce actor BUN ar fi putut gasi), fie din cauza schimbarii de decor.
4. Avantajul cert al spectacolului de teatru este ca se desfasoara in fata ta. Acelasi dialog, daca-l pui pe ecran, pare distant, nu pare a te implica, insa atunci cand se desfasoara in fata ta, totul pare diferit. Traiesti alaturi de protagonisti, suferi alaturi de ei, te bucuri alaturi de ei, fiecare reactie a ta, ras, tristete, bucurie, se transmite in timp real actorilor. Este CU TOTUL altceva.

V-am zis ca va las pe voi sa alegeti, insa sfatul meu este sa le faceti pe ambele: mergeti sa vedeti spectacolul The Sunset Limited la UnTeatru si vedeti si filmul din 2011. Ordinea o alegeti voi, chiar nu conteaza. Nu este tipul de film ori de spectacol unde sa conteze ca stii finalul, totul sta in dialoguri, iar pentru a retine ori a intelege pe deplin mesajele ascunse, trebuie sa revezi (filmul ori spectacolul) de mai multe ori. Oricum, ca un hint, finalul e un pic diferit pe ecran si pe scena. Hai, ca v-am zis destule 🙂 Salutari TEATRALE tuturor!