Visul unei nopti de vara
de William Shakespeare
Adaptarea scenica: Radu Aldulescu
Regia si ilustratia muzicala: Alina Hiristea
Decorul: Tinatin Gobejishvili
Coregrafia: Sandra Mavhima
Light design: Lucian Moga
Concept video, videoedit si filmari: Iulia Pana
Asistență costume: Geanina Punkosti
Makeup & hair style: Alina Bedeleanu
Operare video: Ciprian Duica
Distributie:
HIPOLITA /TITANIA – Crina Matei
THESEU / OBERON – Karl Baker
PUCK – Patricia Ionescu
HERMIA – Cristina Danu
HELENA – Ana – Maria Ivan / Irina Caramizaru
LYSANDER – Tudor Cucu-Dumitrescu
DEMETRIUS – Cristi Neacsu
FUNDULEA / PYRAM – Dorin Enache
GUTUIE, ZIDUL 2, LUNA, EPILOGUL – Catalin Frasinescu
FRANCES FLAUT / THISBE – Irina Caramizaru / Ana – Maria Ivan
BLANDU / PROLOGUL / LEUL – Sorin Aurel Sandu
EGEU – Catalin Frasinescu
ZANA – Cristina Marin Neagu
ZIDUL 1 – Florentin Munteanu
Spectacol vazut in Sala Mica a Palatului National al Copiilor
Visul unei nopti de vara – Opinie LaTeatru.EU
Visul unei nopti de vara este al doilea spectacol produs de cuplul Radu Aldulescu (adaptare scenica) – Alina Hiristea (regia) dupa superbul Impaiati-va iubitii de la Teatrul Coquette. Primul spectacol a fost unul aparent mai usor, despre relatii, despre tot ce este mai gresit in cupluri, insa acest al doilea spectacol a fost infinit mai greu. O adaptare dupa Shakespeare este din start una grea, mai ales atunci cand adaptarea presupune nu simplificarea, ci complicarea actiunii.
Personal, nu sunt adeptul inchinarii la (Dumne)Zeul Shakespeare. Nu cred ca teatrul este o catedrala, iar Marele Will este o Divinitate careia trebuie sa i te inchini. Din acest motiv, am apreciat de-a lungul timpului foarte multe adaptari libere, contemporane, ale textelor marelui dramaturg englez. Am apreciat inclusiv parodiile, desi unii pleaca de la premisa ca parodiile ar trebui facute la adresa unor produse culturale indoielnice ori a unor persoane pline de defect. De ce ai parodia ceva genial?
Visul unei nopti de vara, in varianta cuplului Radu Aldulescu (adaptare scenica) – Alina Hiristea (regia), este un spectacol care cu greu poate fi descris in cuvinte. Faptul ca eu l-am trait intr-o zi friguroasa de iarna, ca am mers pana la el prin zapada si ca toata magia s-a petrecut intr-una dintre cele mai vechi si mai comuniste sali de teatru din capitala (Sala Mica de la Palatul National al Copiilor) par a face parte din poveste, din regie.
Totul parea o imbinare intre lumi, intre iarna si vara, intre nou si vechi, intre epoca lui Shakespeare si zilele noastre, intre epoca comunista si epoca democratica, zica-se capitalista.
Pe scena s-au aflat actorii deja cunoscuti ai trupei de la Stela Popescu, precum Crina Matei, Tudor Cucu-Dumitrescu, Cristina Danu, lor adaugandu-se actori pe care-i stiam din alte teatre si alte roluri, precum Patricia Ionescu si Dorin Enache. O trupa cu o medie de varsta destul de scazuta, fara vreun decan de varsta, vreun maestru cu sau fara ghilimele pe scena, care a dovedit pe scena ca este intr-adevar o echipa.
Visul unei nopti de vara este realmente un vis pe care-l traiesti, il savurezi, de care te bucuri, la care plangi sau razi, dar dupa ce te trezesti pare a nu mai tine minte mare lucru. Iti amintesti cateva lucruri, tot cauti disperat sa te ajute internetul, insa vraja pare puternica pentru toti. Toata lumea pare a fi trait aceleasi lucruri, pare a se comporta la fel.
As putea oare sa recomand Visul unei nopti de vara? De putut chiar as putea, o voi face. Insa ca orice vis, este posibil ca voi sa-l traiti altfel: poate mai intens, dar poate si invers, sa nu simtiti nimic. Ori sa uitati chiar tot ce ati visat. Orice este posibil.
Pana sa inchei articolul despre Visul unei nopti de vara, va fac o recomandare cinefila: filmul VISUL in regia lui Catalin Saizescu. Ca sa ma exprim astfel, pare a face parte din acelasi vis, desi povestea este RADICAL diferita. Sau este aceeasi, visata altfel. Ramane sa descoperiti singuri.