Vivien Leigh: Ultima conferinta de presa de Marcy Lafferty
Traducere: Lamia Beligan
Scenografie: Liana Ceterchi
Regia tehnica: Cristian Paraschivescu
Regie: Liana Ceterchi
Data premierei: 17.10.2017
Durata: 1 h 30 min (fara pauza)
Cu Lamia Beligan
Se joaca la TNB, sala Atelier
Vivien Leigh: Ultima conferință de presa – Opinie LaTeatru.EU
Mi s-a reprosat deseori ca desi sunt un cinefil inrait, desi sunt la curent cu ultimele aparitii cinematografice, nu stau deloc bine in ceea ce priveste filmele clasice. Am ceva lipsuri in acest sens, poate pentru ca asa sunt eu setat: decat sa vad un film clasic al anilor 60, unul bun, profund, prefer un lungmetraj ori chiar un serial al vremurilor noastre. Cand ratez vizionarea unui film nou, ma strofoc sa merg sa-l vad, nu care cumva sa iasa din cinematografe. Daca, insa, nu am vazut un film de acum 30 de ani (ori mai mult), o iau ca pe un fapt consumat. Cumva simt ca trebuie sa traiesc in prezent.
Stiu ca-i gresit, stiu ca trebuie sa rectific cumva asta, treptat zic eu, stiu ca nu ar trebui sa faca nimeni ca mine (Emil se uita doar la filme noi, Emil ignora filmele clasice, nu fi ca Emil #cumarveni).
Despre Vivien Leigh nu am stiut mare lucru pana-n urma cu cateva saptamani. Insa in decurs de cateva zile, sa fie vreo 10, am descoperit-o de 2 ori: intai am vazut, la Arad, in cadrul FITCA, spectacolul Un tramvai numit dorinta (e drept, in limba maghiara); imediat dupa, am fugit sa vad si varianta sa cinematografica, in care Vivien Leigh avea rolul principal (un rol exceptional, e din alta lume in acel film); la putin timp, am vazut pe scena Nationalului bucurestean un spectacol care ii este dedicat. Un one-woman show de exceptie, unde rolul lui Vivien Leigh este jucat de Lamia Beligan.
Acum, legat de Lamia Beligan, imi fac o mica mea culpa. Din nou. O a doua in acelasi articol. Am vazut putine spectacole cu ea, in niciunul, pana acum, nu ma impresionase. Roluri corecte, nimic gresit in interpretarea ei, dar nimic sa ma fi impresionat.
Am vazut-o, de exemplu, in Lectie de Violoncel, unde a jucat alaturi de tatal ei. Se simtea chimia dintre ei, atasamentul extraordinar, modul in care cei doi interactionau (desi in spectacol erau cuplu).
Abia dupa Vivien Leigh: Ultima conferință de presa pot spune ca Lamia Beligan este ACTRITA! Abia dupa aceasta interpretare MI-A demonstrat ca are un talent imens. Vazand-o in acest spectacol ma gandesc ca numele Beligan, de fapt, a tras-o in jos, ca multi o considera, pe nedrept, doar fata marelui actor Radu Beligan.
Nu vreau sa va spun mai multe despre spectacol, vreau doar sa va indemn sa mergeti sa vedeti Vivien Leigh: Ultima conferință de presa. Vedeti apoi filmele ei, in special cele 2 pentru care a fost premiata, Un tramvai numit dorinta si Pe aripile Vantului. Caci pana la urma tot ce ramane in urma unui actor sunt filmele in care acesta a jucat. Si pentru ca tot imi puneam, in debutul articolului, cenusa-n cap ca sunt restant la anumite filme clasice, zic sa-nchei mai repede pentru a ma apuca sa vad Pe aripile vantului. L-am vazut mai demult, cand eram mic, dar e clar ca trebuie sa-l revad. Cu ochii si cu mintea de acum. Si mai ales cat inca sunt sub imperiul emotiei spectacolului de teatru. Ceea ce va recomand si voua.