Fat Pig dupa Neil LaBute
DISTRIBUTIE
Oana Mogos
Ciprian Brasoveanu
Flavia Calin
Vlad Volf
Regia artistica: Laura Moldovan
Scenografia: Ioan Bocos
Coregrafia: Elena Anghel
Traducerea: Irina Velcescu
Fat Pig – Opinie LaTeatru.EU
Mentionez din start ca stiam deja textul, vazusem o alta adaptare la Nottara-ul bucurestean. Pe de-o parte, stiind deja povestea, actiunea, am putut fi atent la alte lucruri, la interpretarile actorilor de exemplu. Pe de alta parte, tendinta este sa compar cu adaptarea bucuresteana, lucru deloc ok atat timp cat acolo joaca Vlad Zamfirescu, Andi Vasluianu ori Tudor Aaron Istodor. Deloc ok pentru distributia galateana, care altfel s-a descurcat foarte bine pe scena, chiar daca Vlad Zanfirescu este pur si simplu genial in acel rol.
Povestea spectacolului, pe scurt: un corporatist intalneste o gagca mai plinuta la o cantina si se indragosteste de ea. El este slab, arata bine, are succes pe plan profesional. Contabila firmei unde lucreaza il tot curta, iar el o tot amana. Cand afla cu cine s-a cuplat, toata firma, in frunte cu prietenul lui cel mai bun incep sa rada. Presiunea sociala facea aproape imposibila relatia. Vor rezista ei? Ramane sa descoperiti singuri.
Legat de spectacol, trebuie sa va povestesc si voua o experienta interesanta, relatata mie de o persoana cu care am fost in aceeasi sala la Oradea. Fara sa-i dau numele, ea imi spune ca la un moment dat simtise ca sala empatiza cu cuplul (ori chiar cu ea, cu “grasa”), asa cica se simtea in aer (orice ar insemna asta), insa cand ea si-a dat jos o bluza si i s-a vazut spatele, s-a auzit un AAAAA de scarba… Fara sa fi sesizat faza asta (acel AAA l-am auzit, insa eu n-am simtit acea empatie fata de personaje: poate doar ca sala era tacuta, caci voia sa stie cum se termina totul), acea persoana imi spune ca a fost cumva dezamagita. Eu nu vreau sa mai comentez altceva in aceasta privinta, simpla semnalare a situatiei mi se pare suficienta.
Acum, legat de interpretari, fac o mica observatie, de spectator si nu de critic (caci critic nu sunt si sper sa nu devin vreodata, nici macar neoficial): in spectacolul de la Nottara accentul cadea pe Carter, tipul enervant, dar genial, care ti-e prieten dar care-ti infige cutitul in spate cand nu te astepti; in spectacolul galatean, personajul Carter, desi cu aceleasi replici, pare mai sters, pare a lasa prim-planul cuplului. Iar din cuplu ea, Helen, este cea mai buna. O prestatie SOLIDA din ABSOLUT toate punctele de vedere. De altfel, si Jeannie, in varianta galateana, pare mai stearsa (si, as zice eu, mai antipatica), in spectacolul de la Nottara rolul era jucat de Irina Velcescu, nimeni alta decat persoana care a tradus textul.
Nu ma pronunt asupra regiei si a scenografiei, asupra modalitatii trecerii de la o scena la alta. Unii au parut nemultumiti, per total nu m-a deranjat, chiar daca nu parea ceva iesit din comun. Ceva wow. Totusi, nimic gresit, o regie hai sa-i zicem corecta, chiar daca unii simteau nevoia de ceva mai modern.
O ultima observatie legata de spectacol, de aceasta data in favoarea montarii galatene: titlul bucurestean, Marimea conteaza, contine un pic de spoiler. Fat Pig este, poate, un titlu mai dur, jignitor, dar e un titlu mai bun. Si, in fond, este titlul original al piesei scrise de autorul american. In Bucuresti s-a mai jucat o adaptare, la Act, care purta un titlu un pic modificat XXL (FAT PIG), un soi de traducere si adaptare dupa titlul original (cam ce se intampla constant cu titlurile filmelor).
Altfel un text bun, nici foarte comercial, dar nici foarte abstract, adica indeajuns de bun incat sa fie apreciat de critici si sa ai ce invata din el, insa indeajuns de comercial incat sa prinda la marea masa a publicului. Iar legat de invatamintele pe care le putem trage din Fat Pig, acestea sunt mai multe. Nu doar despre greutate este vorba, caci este vorba, de fapt, despre cuplurile formate din persoane foarte diferite. Diferenta poate fi de inaltime, de greutate, de varsta. Tot la gura lumii se ajunge.
Fat Pig este un spectacol al teatrului Fani Tardini din Galati si merita a fi vazut. Il veti aprecia si veti empatiza, dupa caz, cu Tom & Hellen ori cu Carter si Jeannie. Va las pe voi sa ghiciti cu cine am tinut in acest spectacol. (Poza este facuta de doamna Maria Stefanescu) Salutari TEATRALE tuturor!