Insula mastilor
de Enrico Bonavera
dupa Insula sclavilor de Pierre de Marivaux
traducerea: Ioana Rufu
Distributia:
Trivellino, Guvernatorul insulei – Ion Bechet
Ducele – Ovidiu Usvat
Palmira, fiica Ducelui – Ana Udroiu
Pasquina, servitoarea Ducelui – Mihaela Coveseanu / Iulia Samson
Arlecchino – Mihai Mitrea
Brighella – Mircea Alexandru Baluta
Algesira, sotia lui Arlecchino – Andreea Hristu
Adalgisa, sotia lui Brighella – Raluca Botez / Dana Marineci
Orazio – Alex Popa
Pantalone – Dan Pughineanu
Bartolo – Matei Arvunescu
Rashid, capetenia turcilor – Alex Calin
Farid, turc – Loredana Cosovanu
Albumazar, turc – Dragos Spahiu
Regia: Enrico Bonavera
Asistenta regie: Ioana Rufu
Scenografia: Gelu Risca
Masti: Cesare Guidotti
Realizare decor: George Ion
Producător delegat: Vasea Blohat
Foto: Andrei Gindac
Spectacol vazut pe data de 1 octombrie 2022, in gradina Casei Filipescu – Cesianu
Insula mastilor – Opinie LaTeatru.EU
Prima oara cand am vazut titlul Insula mastilor m-am speriat. Dupa 2 ani de pandemie, orice referire la masca ma face sa tresar. Ma sperie.
Vazand, insa, INSULA inaintea cuvantului interzis m-am linistit. Nu stiu de ce, insa de aceasta data pronosticul meu a fost corect: si eu m-am gandit la Insula Sclavilor. Intuitie corecta, dupa cum spuneam.
Adaptarea aceasta, ce se joaca doar in aer libera, este cumva mai usoara, mai comica, mai putin moralizatoare (dupa cum zice insusi regizorul pe site-ul oficial al teatrului). O commedia dell’Arte autentica, una care-si propune intai si intai sa te faca sa razi. Evident, pe langa asta, pe mine m-a facut sa ma simt in acele vremuri, caci ORICE commedia dell’Arte ma face sa ma simt un spectacol antic sau medieval. Are acest efect asupra mea.
Mesajul spectacolului, ca si al piesei, al textului original, este unul hai sa-i spunem socialist (in acceptiunea actuala a termenului). Pe o anumita insula izolata, o magie a facut ca sclavii sa devina stapani si invers, stapanii sa devina sclavi. In acest mod, stapanii au constientizat cat de urat s-au purtat cu sclavii, iar sclavii au vazut … cat de bine (si de usor) este sa fii stapan.
Evident, visul marxist ca muncitorii sa devina proprietari ai mijloacelor de productie, iar fostii proprietari, burghezii, sa devina sclavii lor. Ma rog, visul marxist era ca toti sa fie egali, sa nu mai existe proprietate. Va las pe voi sa descoperiti daca se intampla acest lucru si pe insula.
As fi curios sa vad cum interpreteaza cativa analisti politici, economisti ori sociologi acest spectacol si, in general, aceasta piesa. Mi se pare, la modul serios, ca morala spectacolului poate fi interpretata in orice sens, si in sens marxist, socialist, dar si contrar, pentru a combate curentele marxiste.
Legat de magia teatrului, de modul in care teatrul reuseste sa ma transpuna intr-o alta epoca, trebuie sa marturisesc faptul ca locatia in care s-a jucat spectacolul a contribuit din plin la asta: un spectacol despre O INSULA este mai credibil daca este jucat IN AER LIBER. Daca l-as fi vazut in aer liber, pe o plaja, fie ea din Constanta sau Mamaia, impactul ar fi fost MULT mai puternic. Oricum, este de retinut faptul ca Insula mastilor este un spectacol care se joaca DOAR in aer liber.
Inchei cu indemnul de a merge sa vedeti Insula mastilor. Motivele sunt 3: unul dintre putinele spectacole autentice de commedia dell’Arte; unul dintre putinele spectacole gandit sa se joace exclusiv in aer liber; unul dintre spectacole care poate fi dezbatut si din perspectiva politico-economica. O dezbatere necesara, zic eu.
ps: Nu stiu cum se simteau spectatorii pe vremea in care erau obligati sa poarte, chiar si-n aer liber, masti. Insula mastilor cu masti si pe fetele spectatorilor nu era placut, insa sunt convins ca fotografiile facute la acele reprezentatii vor ramane si, peste ani, vor deveni amuzante. Uite, noi am jucat Insula mastilor si cu spectatori mascati, nu doar cu actori mascati.