Teatru Rrom de stat in Romania? – Cine a omorat-o pe Szomna Grancsa?”

Cine a omorat-o pe Szomna Grancsa?
Distributie:
Liana Ceterchi
Mihaela Dragan
Zita Moldovan
Regia: Mihai Lukacs
Scenografia: Elena Dobinda
Muzică live: Elena Albu
Produsa de compania teatrala Giuvlipen, jucata pe scena Teatrului Evreiesc de Stat

 

Cine a omorat-o pe Szomna Grancsa? – Opinie Victoria Baltag pentru LaTeatru.EU

 

 

 

Teatrul Evreiesc de Stat din Bucuresti a gazduit vineri, 10 noimebrie, un eveniment initiat de catre Asociatia Giuvlipen: este vorba despre piesa de teatru ”Cine a omorat-o pe Szomna Grancsa?”.  Spectacolul in premiera a avut si scene in limba rromani (cu subtitrare in romaneste) si a impartasit povestea unei fete rrome de 17 ani care a fost gasita spanzurata in sura casei parintesti. Liana Ceterchi, Mihaela Dragan si Zita Moldovan expun interactiv povestea fetei, vazuta prin prisma celor care au cunoscut-o pe tanara. Piesa este inspirata din povestirile lui Ryunosuke Akutagawa (In Crang si Roshomon) si de informatiile care au aparut in presa despre acest caz de sinucidere, folosind „efectul Rashomon” pentru a descrie circumstantele in care evenimentul a dat  nastere intepretarilor contradictorii din partea celor care au cunoscut-o pe Szomna Grancsa, eroina piesei noastre de teatru.  Spectacolul este  frumos condimentat de muzica live, oferita de catre Elena Albu (voce si chitara).

Premiera a fost urmata de o discutie libera despre necesitatea infiintarii unui Teatru de Stat Rrom. Fiind a doua minoritate ca numar din Romania, ‘’un centru de cultura Rrom este necesar’’, asa cum afirma si regozorul Mihai Lukacs. Asociatia Giuvlipen are in prezent 5 piese puse la punct – un repertoriu de toamna-iarna – la fel ca orice teatru de stat din tara, doar ca actorii de la Giuvlipen nu au un spatiu propice  desfasurarii pieselor;  pana acum au jucat in parteneriate cu difertie alte teatre din Bucuresti si din intreaga tara.

 La discutie au participat si reprezentantii Primariei din Bucuresti care s-au aratat foarte interesati sa colaboreze si chiar au promis o intrevedere cu Primarul Capitalei in vederea punerii la punct a primilor pasi ai infiintarii unui Teatru de Stat Rrom.  Asteptam sa vedem si cand se vor face acesti pasi.

 Categoric, un teatru Rrom va fi binevenit in melanjul cultural al Romaniei.  S-a discutat necesitatea actorilor rromi de a avea un spatiu unde sa joace, dar si situatia infiintarii unui Teatru de Stat Rrom care sa aiba si actori nerromi in distributie, la fel ca si Teatrul Evreiesc de Stat, spre exemplu.

Adevarat este ca actorii nu au suficiente spatii unde pot juca si nici suficiente resurse finaciare care sa poata sa le ofere un trai decent.  Ce bine ar fi ca Primaria Bucuresti si Statul Roman sa se ocupe si de acest aspect.

 La discutia deschisa s-au facut multe promisiuni. Sa vedem si rezultatele.

 Asteptam cu drag cat mai multe piese rrome!


Despre compania de teatru Giuvlipen (comunicat de presa)

 

Compania de teatru independent, feminist rom, Giuvlipen (“feminism” In limba romani) a fost fondata In 2014 de actritele rome, Mihaela Dragan si Zita Moldovan, Impreuna cu Mihai Lukacs. In ultimii ani s-a ocupat in special de spectacole care propun o viziune emancipatoare si afirmativa despre femeile rome, fiind o platforma in care experientele acestora din urma sunt reprezentate si facute, astfel, mai vizibile. Fara a se autodefini drept portavoce a altora, ci mai curand, prin practicarea unei arte politice, provocatoare, experimentala si foarte performativa, spectacolele Giuvlipen vorbesc despre teme serioase ca rasismul, autoritatea sau inegalitatea de gen, prin mecanisme comice.

„Actritele din Giuvlipen sunt In primul rInd preocupate de un limbaj artistic propriu, cu identitate culturala precisa.“ (Iulia Popovici, Observatorul Cultural)

 „Miza spectacolului nu este sa dea un raspuns nominal asupra unei vinovatii individuale, ci sa genereze intrebari legate de un sistem social care se prabuseste.“ (Oana Stoica, Dilema Veche)

„Giuvlipen Isi propunea inca de la Infiintare sa spuna povesti despre vietile femeilor rome si sa contribuie la intarirea statutului acestora In interiorul si in afara comunitatilor din care provin. Iar in recentrarea pe subiectivitati pana acum invizibilizate se regaseste din plin potentialul schimbarii la care artistele si-au propus sa contribuie.“ (Laura Sandu, Gazeta de Arta Politica)

„Placerea estetica si emotionala este politica, pentru ca depaseste granita dintre familie si oras, dintre comunitatea roma si ne-romi, dintre barbati si femei, si mai ales, depaseste granita cromatica.“ (Giovanni Picker, Discover Society)

TURNEUL “TEATRUL ROM NU E NOMAD!”

 

Turneul TEATRUL ROM NU E NOMAD! face parte dintr-un proiect de prezentare si itinerare a trei spectacole ale companiei de teatru Giuvlipen: „Gadjo Dildo”, „albastru/portocaliu” si “Cine a omorat-o pe Szomna Grancsa?”.

Scopul principal al turneului este discutarea necesitatii si rolului unui teatru contemporan al minoritatii rome din Romania. Miza principala a proiectului este facilitarea accesului publicului larg la spectacole care valorizeaza dramaturgia roma contemporana si realizarea unui dezbateri nationale privind relevanta infiintarii Teatrului Rom in Romania.

Este Inceputul unui demers cultural ce ne dorim sa se permanentizeze, destinat teatrului rom. Cele trei productii pe care le vom prezenta sunt o parte a culturii rome contemporane si arata ca aceasta nu numai ca exista (In pofida impresiei generalizate ca nu ar exista), dar si ca este conectata la partea cea mai dinamica a culturii contemporane romanesti si europene.

CONTEXTUL SOCIO-POLITIC CONTEMPORAN

 

Credem ca, desi romii reprezinta a doua minoritate ca numar de persoane In Romania, cultura roma contemporana este Inca Intr-o pozitie marginala. Nu exista un teatru rom de stat si nici sectii dedicate In teatrele existente. Nu exista nicio institutie de cultura care sa reuneasca actori, regizori, dramaturgi romi si niciun interes In abordarea problematicilor reale ale comunitatilor rome In teatru. In Romania nu exista un spatiu public In care sa fie posibil un proiect de auto-reprezentare teatrala roma.

Un alt aspect problematic este reprezentarea culturii rome ca traditionala, folclorizata, ne-contemporana. Cultura roma e vie, e dinamica si ar trebui sprijinita.

DIMINUAREA STIGMATULUI SOCIAL SI A DISCRIMINARII RASIALE

 

Traim inca Intr-o societate In care spatiul public este dominat de reprezentari stereotipice negative ale romilor si ale experientei lor. Teme ca rasismul sistemic, discriminarea, violenta sociala, economica, simbolica, teme istorice ca sclavia romilor sau Holocaustul romilor lipsesc din spatiul public mainstream. Romii Inca se confrunta cu excluziune sociala cu radacini adanci In istorie, care este In contradictie cu valorile fundamentale ale Uniunii Europene. Necunoasterea acestei realitati In spatiul romanesc poate fi unul din motivele de excluziune sociala, perpetuat de-a lungul timpului. Printre cele mai discriminate categorii sociale, conform studiilor realizate de CNCD, se regasesc persoanele de etnie roma. Prin reprezentatiile noastre sustinem o politica de integrare sociala a diversitatii etnice, prin demersul de evocare a culturii rome contemporane, care sa diminueze stigmatul social.

 

TEATRUL MINORITAR IN ROMANIA

 

Romania este statul din Uniunea Europeana cu cea mai dezvoltata retea de teatre minoritare (9 teatre maghiare, 2 germane si 1 evreiesc), situatie care reprezinta o oportunitate. Artisti, manageri culturali, organizatii si alti profesionisti de cultura cu experienta bogata In teatrul minoritar (atat In ceea ce priveste productia artistica, cat si In relatia cu institutiile publice, cu comunitatea sau cu presa) ne ofera un model de buna practica si o resursa importanta pentru realizarea proiectului construirii institutiei de stat Teatrul Rom. Productia teatrala roma  (tematici rome, spectacole in limba romani) va fi influentata pozitiv, marindu-se si avand un impact mai puternic si de durata In societate, daca ar avea sprijin concret, atat institutional, cat si logistic si financiar.

 

APEL LA DIALOG

 

In urma spectacolelor ne propunem sa deschidem un dialog intercultural si un proces de consultare cu:

  • profesionisti din teatru si cultura (In principal teatru minoritar)
  • reprezentanti ai mass-mediei locale si nationale
  • reprezentanti ai unor ONG-uri rome si de cultura
  • reprezentanti ai altor institutii publice relevante

Ne dorim sa cream un spatiu de interes, de sprijin si, speram noi, de angajament pentru un proiect mai larg, national, pentru Infiintarea Teatrului Rom contemporan, prin purtarea unor discutii constructive despre nevoia de a da glas experientelor rome contemporane, problematicilor minoritatii rome, cultura contemporana roma din Romania si din regiune.

Punem astfel premisele unui proces de colaborare de lunga durata a profesionistilor romi de teatru cu alti profesionisti de teatru minoritar.

 


Cam atat despre compania teatrala Giuvlipen si despre spectacolul Cine a omorat-o pe Szomna Grancsa? Sper sa ajung sa vad si eu spectacolul/spectacolele, sa va povestesc si din punctul MEU de vedere. Salutari TEATRALE tuturor!

 

Leave a Reply