Arta – The Creative Moustache & Syarela Arts

Arta
de Yazmina Reza
Regie: Teodora Câmpineanu
Scenografie: Teodora Campineanu
Ilustrație muzicala:Teodora Campineanu
Distributie:
Axel Moustache
Razvan Ilie
Ionut Iftimiciuc
Spectacolul Arta a fost vazut pe data de 16 noiembrie 2022, la Sala Media a Teatrului National din Bucuresti

Arta – Opinie LaTeatru.EU

Despre spectacolul Arta trebuie sa va vorbesc in 2 feluri: unul neinteresant pentru cei initiati in ale teatrului, pentru cei care stiu textul si au vazut zeci de montari ale acestuia (pentru mine a fost ABIA a doua), si unul legat strict de montare, de varsta actorilor si de cat de buni au fost ei pe scena.

Pe scurt, avem 3 prieteni foarte buni, asemanatori intr-o privinta si foarte diferiti in celelalte. Erau foarte asemanatori in privinta egocentrismului, punandu-se pe ei in prim-plan, punand prietenia lor in lumina AVANTAJELOR pe care aceasta le ofera; erau diferiti in ceea ce priveste MANIFESTARILE, erau diferiti ca oameni.

Primul dintre ei, Serge (interpretat de Axel Moustache), este medic dermatolog si vine sa se laude prietenilor sai cu ultima achizitie: un tablou de 200.000 de euro. Problema cu acest tablou era simpla: facea parte din asa numita arta contemporana, adica acea arta unde conteaza mai mult intentia si povestea din spate decat rezultatul final. Stiu, gandul va zboara la celebra banana lipita cu scotch. Nu este chiar asa in spectacol, insa nici foarte departe nu este, caci avem un … tablou alb. Complet alb. Pe care, evident, criticii de arta, cunoscatorii, il vad sublim, magnific, profund. Are o vibratie aparte.

Problema personajului interpretat de Axel Mustache este ca Marc, interpretat de Razvan Ilie, un prieten pe care acum, cu limbajul din 2022, l-am caracteriza drept hater, nu apreciaza nicicum tabloul. Il considera un “cacat de 200.000 de euro”. Celalalt prieteni, Yvan, interpretat de Ionut Iftimiciuc, este tipul de prieten impaciuitor, care da dreptate tuturor. Daca tu vrei ca el sa-ti spuna ca e un tablou misto, el iti va spune ca e un tablou misto. Daca vrei ca el sa-ti spuna ca are o vibratie, el iti va spune ca are o vibratie. Spune tuturor ce vor ei sa auda, fara sa aiba niciodata pareri proprii. Este plin de opinii, niciuna a lui personala.

Acest prieten Yvan are o problema cand e cu mai multe persoane, cand asista la o cearta. Pur si simplu si-ar dori sa dea dreptate amandurora, dar nu poate. Ii este imposibil sa aleaga o tabara.

Nu va spun cum se termina toata povestea, asta va trebui sa descoperiti singuri, insa va spun ca am intalnit cele 3 tipologii de prieteni. Din pacate, Marc imi seamana foarte mult, caci eu sunt acel prieten care iti spune fix ce NU vrei sa auzi. Care se cearta cu prietenii sai pentru ca le spune ADEVARUL. Chiar daca, recunosc, aici Marc avea un motiv egoist s-o faca: considera ca Serge tine mai mult la tablou decat la el.

Chiar si cu acest egocentrism, tot este de preferat un prieten precum Marc in dauna unuia precum Yvan. De pupincuristi am fugit toata viata, de carpe, de oameni fara opinii. Caci un PRIETEN fara opinii, care da dreptate tuturor, va fi si un ANGAJAT fara opinii, unul care va da dreptate DIN PRINCIPIU sefilor; la fel cum va fi si un SOT fara opinii, care va face FIX ce ii va zice nevasta (sau sotul, daca vorbim despre o femeie). Acesti oameni ma scarbesc de-a dreptul.

Despre Serge nu spun foarte multe, cumva nu am intalnit (inca?) oameni ca el. Cel putin in anturajul meu. Poate nu am eu prieteni atat de bogati, cine stie.

Acum trebuie sa va vorbesc un pic si despre distributie. Stiu ca multi au vazut montarea Teatrului Bulandra, unde toata lumea spune ca Serban Pavlu straluceste. Nu ma pot pronunta asupra ei, nu am vazut-o, insa vreau sa va subliniez un aspect pe care poate il ignorati: eu am putut EMPATIZA cu aceste personaje TOCMAI pentru ca ele sunt interpretate de actori tineri, apropiati de mine ca varsta. Daca in locul lor as fi vazut oameni de peste 50 de ani, poate chiar de 60, as fi putut maximum spun ca AS PUTEA AJUNGE in situatia aceea peste 10-20, poate 30 de ani. Eu empatizez cu cei care-mi sunt asemanatori, ca varsta si nu numai.

Textul este genial, fiind cel mai montat dintre cele ale autoarei. Asa ca va recomand sa mergeti sa vedeti ARTA pentru personajele sale. Mie mi-a placut enorm, pur si simplu nu prea ai cum sa nu adori acest text. Am mai vazut o montare, acum multi ani, cred ca la Teatru Rosu. Nu-mi mai aminteam mare lucru, cumva cred ca a fost o montare stearsa. Sau poate vina imi apartine, nu-mi dau seama.

Va recomand, deci, productia The Creative Moustache & Syarela Arts intitulata ARTA. Este cu adevarat ARTA ceea ce reusesc cei 3 actori pe scena. Si v-o recomand si pentru ca unul ca mine, care nu pricepe arta contemporana, chiar se distreaza cand aude ce spun criticii despre unele “opere de arta”. Care opere, nu neg, chiar s-ar putea sa valoreze o avere. Din motive comerciale, nicidecum artistice, zic eu, necunoscator in ale arte.