Metoda G
de Jordi Calceran
Regie: Radu Ghilas
Scenografie: Catalin Tarziu
Traducere text: Luminita Voina-Raut
Light Design & Video: Cristi Bortos
Sound Design: Cristian Racu
Asistent regie: Cezara Fantu si Mara Lucaci
Asistent costume: Petronela Danilovici
Distributie:
Cezara Fantu
Razvan Grosu
Codrin Danila
Dumitru Florescu
Spectacol vazut pe data de 30 octombrie 2025 la Teatrul Evreiesc de Stat din Bucuresti in cadrul minturneului Ateneul din Iasi pe scenele din Bucuresti Editia a III-a
Metoda G – Opinie LaTeatru.Eu
Cand am vazut prima data o montare a acestui text (nu mai stiu in ce ordine: prima oara un spectacol maghiar vazut la FITCA si a doua oara montarea de la Nottara; ori poate au fost in ordine inversa?), am ramas realmente socat de deznodamant.
Patru oameni se intalnesc la un interviu de angajare. Cu totii primisera indicatii ca acela este interviul final. Intai se cunosc, apoi asteapta. Asteptarea este in sine o proba, un test.
Apoi urmeaza celelalte. Din ce in ce mai grele.
La un moment dat, concurentii afla ca printre ei se afla un psiholog din partea firmei, moment in care fiecare incepe sa-l banuiasca pe cel de langa el. Nimeni nu mai are incredere in nimeni. Cel de langa tine fie este “de-al lor”, fie iti este concurent. Oricum ar fi, nu este de partea ta.
Cum se termina totul, care este deznodamantul, ramane sa aflati singuri.
Eu il stiam deja, drept urmare l-am vazut ca si cum cineva deja-mi facuse spoiler. Chiar daca a fost o alta montare, cu alti actori, eu aveam senzatia ca l-as mai fi vazut. Este un spectacol pe care l-as arata oricarui corporatist, oricarui sef de HR, oricui este dispus sa asculte si sa inteleaga.
Eu m-am intrebat daca as accepta sa trec prin toate acele probe. Vreau sa cred ca nu, vreau sa cred ca nu as participa din start la asa ceva. Insa ceva din mine imi sopteste ca as face-o. Fie din curiozitate, fie din pura ambitie, sa arat ca pot. Sa castig un concurs pe care, de fapt, nu as vrea sa-l castig. Nu ar fi bine sa-l castig.
Intrebarea cheie este insa alta: daca as lucra la o firma, oricare, oricat de mica sau de mare, as implementa un astfel de sistem de angajare? Angajatul rezultatul in urma unui proces de acest gen este oare angajatul ideal pentru firma? Ce angajat poate rezulta de aici?
Ma rog, nu stiu daca m-as putea preface, nu stiu daca as fi bun sa fiu acolo, in mijlocul procesului. Probabil as sta pe margine si as asista. Dar asta ar insemna oare ca-s cu adevarat implicat in procesul de selectie?
Ca idee, as testa moralitatea angajatilor unei firme, multinationale sau nu, facand urmatorul test: i-as duce la spectacolul Metoda G si apoi i-as intreba daca ar fi de acord ca firma lor sa aplice metoda in cauza. Sunt curios de raspunsuri, dar ma tem in acelasi timp de ce as putea afla.
Despre interpretari nu vreau sa vorbesc prea mult, caci ar trebui sa dezvalui prea multe. Spun doar ca cel mai mult si mai mult mi-a placut Cezara Fantu, cea care a avut, de fapt, cel mai dificil rol. Frumoasa, eleganta, cu o interpretare intensa fara sa fie in niciun moment falsa, Cezara a reusit sa dea o lectie de actorie. Poate a fost vorba si de un efect psihologic: cand pe scena sunt 3 barbati si o femeie, eu ca mascul ma uit cu precadere … la ea. O fi vorba si de asta, dar mai este vorba si de faptul ca mi-a placut ce am vazut. A impresionat de-a dreptul.
Mergeti sa vedeti Metoda G, un spectacol excelent, intens, din care aveti ce invata. Eu am avut noroc sa prind spectacolul in miniturneul bucurestean. Acesta s-a jucat la Teatrul Evreiesc de Stat, un loc foarte drag mie, unde revin de fiecare data cu placere.