Repetitia vietii mele – Teatrul Nottara

Repetitia vietii mele de Claudiu Sfirschi-Laudat
Regia: Alexandru Jitea
Distributia:
Nina Mihail – Anda Caropol
Nea Misu, recuziterul – Ion Haiduc
Actrita – Alexandra Aga
Regizorul – Mircea Teodorescu
Regizorul tehnic – Dana Popescu
Sufleur – Simona Busoiu
Cabiniera Nela – Ioana Danila
Recuzitera Paula – Paula Țicovschi
Masinistul Gica – Gheorghe Săbărel
Masinistul Marius – Marius Negoita
Luministul Paul – Paul Doanta
Sunetistul Robert – Robert Ţacu
Machieuza Ramona – Ramona Ursan
Scenografia: Alexandru Jitea
Videoproiecție: Ciprian Duica
Ilustraţia muzicală: Bogdan Marinescu
Sound-design: Robert Tacu
Light-design: Paul Doanta, Dan Iordanescu
Se joaca la Sala George Constantin a Teatrului Nottara

Repetitia vietii mele – Opinie LaTeatru.EU

O discutie despre workaholici este oricand binevenita. Despre oamenii care traiesc DOAR pentru meseria lor, nu pentru bani, pentru familie, nu pentru altceva, ci pentru meseria lor. Despre cei care nu se vad facand altceva, care nu se vad in alt loc. Despre cei care pleaca de la premisa ca acolo le este locul.

Sa ne intelegem: discutia este 70% aceeasi indiferent de meserie. Unele firme, corporatiile, incurajeaza angajatii sa se simta mandri, ii spala pe creier. Ii fac sa se simta importanti pentru simplul fapt ca sunt acolo.

Altii se autoiluzioneaza. Se mint singuri.

Pentru acesti oameni notiunea de pensionare nu exista. Ideea ca nu mai este nevoie de ei este neconceput. Toti ceilalti, toti cei noi, sunt doar niste nerecunoscatori, niste oameni oricum mult mai slab pregatiti decat ei.

Modernitatea ii enerveaza, ii apasa. Tot ce e nou, oameni, tehnologie, subiecte, tematici, e superficial. Tot ce era inainte era mult mai bun.

Pentru cei din interiorul fenomenului, pentru cei care lucreaza in teatru, actori, regizori, dramaturgi, dar si personalul auxiliar, spectacolul Repetitia vietii mele are o insemnatate aparte. Este special. Este ceea ce numim Arta despre Arta. Teatru despre teatru.

Pentru mine, insa, discutia poate fi extrapolata in orice domeniu. In orice domeniu se iese la pensie, in orice domeniu exista oameni care pentru ca muncesc prea mult UITA sa traiasca. Poate in teatru e mai grav, fenomenul e mai accentuat. Dar la fel se intampla in TOATE DOMENIILE. Sau hai sa zicem in toate domeniile INTELECTUALE. Sunt atatia profesori care nu se vad iesind la pensie, care nu-i suporta pe cei tineri, care par ca traiesc pentru cariera lor.

Nu trebuie sa cadem nici in extrema cealalta, cei batrani trebuie respectati, de la ei trebuie sa invatam. Am fost la atatea spectacole de teatru unde am asistat la adevarate LECTII de actorie predate de actori mai in varsta.

Mi-am amintit de 2 spectacole vazute chiar la Nottara, Vizitatorul si Pagini din Craii de Curte Veche. Mi-am amintit de Alexandru Repan si modul in care isi spune de fiecare data replicile. Modul in care impune respect. Daca eu, ca spectator, simt ca am ce invata de el, va dati seama cum se simte un tanar ACTOR, cand joaca ALATURI de el pe scena.

Mergeti sa vedeti povestea Ninei Mihail din Repetitia Vietii Mele. Mergeti sa vedeti cum poate ajunge o actrita care a trait PREA mult pentru teatru si prea putin in afara lui. Mergeti sa vedeti DE CE trebuie sa respectam actorii, indiferent de varsta. Si mergeti sa va convingeti de ce in cazul acestui spectacol, mai accentuat decat in cazul altora, expresia PIESA E UNICA, FIECARE SPECTACOL E DIFERIT, are o insemnatate aparte. Serios: mergeti sa vedeti. Veti avea o surpriza. La fiecare reprezentatie ALTA!