Thailanda de Dimitris Kechaidis si Eleni Chaviara
Regia: Alexandru Jitea
Distributia:
Aleka – Andreea Macelaru Sofron
Fotini – Victoria Cocias
Maro – Cristina Stoica Ivanciuc
Scenografia: Stefan Caragiu
Traducerea: Claudiu Sfirschi-Laudat
Se joaca la Sala George Constantin a Teatrului Nottara din Bucuresti
Thailanda – Opinie LaTeatru.EU
Dintotdeauna am fost de parere ca cel mai rau lucru de care ar putea avea parte un depresiv este o discutie cu un alt depresiv. Daca acel depresiv chiar sta in casa cu un altul, depresiile celor 2 se vor accentua. Nu va fi o suma a lor, caci depresiile alea au calitatea de a nu respecta regulile matematicii. Este psihologie, nu matematica, o stiinta deloc exacta.
Totodata, sunt de parere ca un depresiv poate fi ajutat sa treaca peste depresia lui discutand orice alte lucruri. Facand lucruri care sa-l faca sa uite de depresie. De cauza depresiei.
E drept, depresia poate reaparea cand nu te astepti: un gest, un moment, o persoana si brusc toate progresele facute pana atunci se duc pe apa sambetei. Sunt aruncate la gunoi.
E adevarat, multi considera ca am o atitudine mult prea vehementa impotriva depresiei. Ca tratez depresia fie la misto, rad de ea si de cei depresivi, fie agresiv, considerand ca un om depresiv isi merita soarta.
As vrea sa neg cu vehementa asta, dar nu pot. Nu sunt 100% de acord cu cele 2 sintagme, dar nu le-as putea nicidecum contrazice pe de-a-ntregul.
Drept urmare, la spectacolul Thailanda am ras cu gura pana la urechi. Zgomotos. Intens. Pentru unii poate absurd. Unii care au trecut prin asa ceva nu vor putea rade la acest spectacol. Ii vor considera pe cei ca mine, care au ras, care s-au distrat, drept ingusti la minte, absurzi. Vor considera rasul meu, al nostru, drept unul batjocoritor. Ceea ce nu mi-am propus, dar recunosc ca pot rade de asa ceva. Mi s-ar parea absurd sa-mi fie interzis rasul ori sa fiu judecat pe baza lucrurilor care ma fac sa rad.
Iar legat de depresivi, ca sa va zic un secret, eu i-am cam evitat si imi propun sa-i evit. Daca un prieten de-al meu intra in depresie, e clar ca nu-l reneg, nu voi face asta niciodata. Dar daca intr-un grup de persoane vad un depresiv, o persoana vesnic suparata, nu ma voi apropia de ea. S-ar putea sa-mi transmita si mie acea stare, lucru pe care nicicum nu-l doresc.
Iar legat de Thailanda, candva imi propusesem si eu sa merg in aceasta tara. Nu mi-as fixa-o ca pe un must-see, asa cum mi-am fixat India, dar e o tara interesanta. E drept, dupa acest spectacol mult timp o voi asocia cu Destinatia preferata a celor 3 depresive din spectacolul Thailanda. Si, credeti-ma, chiar daca am ras si m-am simtit bine la spectacol, nu este deloc o reclama buna pentru mine.
Mergeti si voi sa vedeti Thailanda la Teatrul Nottara. Sunt curios cum va veti raporta la spectacol. Din ce perspectiva il veti privi. Si de cate ori va veti abtine sa nu radeti. Doar ca, vedeti voi, spectacolele de teatru trebuie sa va faca sa ganditi, dar trebuie sa va dea si o stare de bine. Deci … de ce v-ati abtine de la o portie sanatoasa de ras?