Un fluture rastoarna o piesa de domino.exe
de Daria Ancuta
Regie: Tania Draghici
Decor si costume: Maria Constantin
Sound design si muzica originala: Daniel Stanciucu
Lighting design: stefan Dumitra si Daria Gherghel
Operare lumini: Daria Gherghel
Regie tehnica: Lucian Scutelnicu
Operare sunet: Daniel Stanciucu
Afis: SADDO
Distributie:
Baiatul – Stefan Voicu
Fata – Mihaela Ducu
Mama – Lorena Dicu
Tata – Ionut Ionescu
Prezentatorul – Catalin Vilcu
Prezentatoarea – Miruna Usurelu
Spectacol vazut la Centrul Cultural Lumina
Un fluture rastoarna o piesa de domino.exe – Opinie LaTeatru.EU
Unul dintre motivele pentru care nu vreau sa am copii este acela ca nu sunt sigur ca deciziile pe care le iau sunt cele corecte. Faptul ca iau decizii gresite pentru mine este ceva ce pot accepta, ceva cu care as putea trai. Consider chiar ca majoritatea deciziilor cheie luate de mine au fost, intr-un fel sau altul, gresite.
Copilul este, exact cum s-a spus si in acest spectacol, o bucata de plastilina pe care o modelezi cum vrei tu. Sau care se modeleaza singura, in absenta unei vointe din partea ta. Orice decizie iei, fie ea si o non-decizie, are consecinte asupra personalitatii copilului si adolescentelui.
Pe parcursul spectacolului am avut de luat cateva decizii, nu multe. Unii ar spune ca erau decizii cheie, lucru cu care sunt doar partial de acord. In unele cazuri erau decizii logice, luate aproape in unanimitate, in alte cazuri erau decizii morale.
In timpul spectacolului, eu am votat cumva dubios: am votat exact cum as fi actionat eu la acea varsta. Nu intotdeauna moral, nu ma mandresc neaparat cu modul in care gandeam si actionam in acea vreme. De pilda, copiatul nu era considerat ceva grav “pe vremea mea”. Era aproape o moda. Unii ar zice ca era litera de lege. Cum as fi putut, deci, sa votez contrar modului in care am actionat ca scolar si adolescent?
Si, mai ales, ce as face eu ca parinte? As deveni eu exact precum parintii mei? As actiona exact cum au actionat ei? As condamna un comportament al copilului meu care se asemana pana la confuzie cu comportamentul meu scolar?
Iar daca nu as face-o, s-ar mai putea spune despre mine ca sunt un parinte bun? Daca as tolera la copilul meu comportamente evident imorale m-as mai putea uita in oglinda? Eu nu stiu ce e bine pentru mine, cum as putea eu sa stiu ce e bine pentru copilul meu?
Pe scurt, in mod oficial ne aflam intr-un joc (din acest motiv acest titlu: Un fluture rastoarna o piesa de domino.exe). Tu, ca jucator, treci dintr-un nivel intr-altul. Acestea sunt, de fapt, clasele (1-8 in acest caz). Deciziile pe care noi, publicul, le-am luat, au fost putine, insa unele s-au dovedit gresite. Intr-un joc electronic insa, o decizie gresita poate fi reparata: poti lua de la capat un nivel ori chiar un joc intreg.
In viata reala insa, o decizie gresita nu poate fi pur si simplu anulata. Trebuie doar sa-ti asumi consecintele ei. Uneori nici macar nu stii daca decizia ta a fost sau nu gresita. Poti afla acest lucru mult mai tarziu.
Despre actorii de pe scena si ale lor interpretari numai de bine. Intai si intai, trebuie sa precizez ca toti actorii alesi sunt studenti ori masteranzi la teatru. Actori tineri, pentru care adolescenta nu este deloc indepartata.
Pe Catalin Vilcu il stiam din spectacolul vazut deja de 2 ori Controverse.1961.Cum va place?. Este un actor excelent, caruia ii doresc o cariera stralucita. Primele sunt sunt foarte bune.
Pe Miruna Usurelu, pentru mine o revelatie, nu mi-o aminteam, insa cautand prin memoria mea virtuala, am descoperit ca am mai vazut-o acum 2 ani, intr-un spectacol studentesc al facultatii de profil din Pitesti: Corpuri frumoase. Ce bine ca mai merg si pe la spectacole studentesti: acolo am ocazia sa descopar tinerele talente. Iar ea, credeti-ma pe cuvant, este extrem de talentata! Este o prezentatoare extrem de carismatica si de atragatoare (din toate punctele de vedere)!
In acelasi spectacol de mai sus am vazut-o si pe Lorena Dicu, care aici joaca rolul MAMEI. Si ea a avut o interpretare buna, chiar daca recunosc ca-n acest caz mi-as fi dorit o actrita un pic mai varsta (vizual, imi doream sa fie evidenta diferenta de varsta dintre generatii). Aceeasi discutie si despre tata, interpretat excelent de Ionut Ionescu (cu al sau trening “adidas” de pe Italea).
La final spectacolului, incepusem sa ma gandesc la deciziile importante din viata mea, la modul in care mi-au influentat ele parcursul. Am descoperit ca, de fapt, fiecare decizie este importanta, relevanta, ca eu de acum sunt suma deciziilor luate de-a lungul timpului. Unele decizii sunt aparent mai mici sau mai mari, mai importante ori mai putin importante, insa daca stau bine sa ma gandesc am ajuns la o decizie mare datorita ori din cauza mai multor decizii mici.
Uneori, deciziile nu le-am luat eu, le-au luat altii pentru mine, voluntar sau involuntar.
Apropo, sper ca stiti celebra vorba: “bataile aripilor unui fluture dintr-o parte a globului pot avea efecte in cealalta parte a globului”. Si da, fix asa este: eu de acum sunt si suma deciziilor luate de altii. Asa ca daca eu sunt gresit, sa stiti ca nu-i doar vina mea (de pilda, sunt nascut in anul Cernobil, cu tot ce decurge de aici).
Ca sa rezum, Un fluture rastoarna o piesa de domino.exe este un spectacol excelent, bazat pe un text realmente fabulos. Din acest text pot rezulta spectacole extrem de bune, foarte diferite, asa ca abia astept ca si alti regizori sa-l puna in scena. O mare calitate a unui text este aceea de a putea fi maleabil, de a putea fi modelat, de a putea fi pus in scena in moduri diferite. Ceea ce cred eu, simt eu, ca este si in acest caz.
Mergeti sa vedeti Un fluture rastoarna o piesa de domino.exe, un spectacol bazat pe un text excelent. Felicitari tuturor celor implicati in acest spectacol!